Am fost ieri după-amiază la Gala Sportului Sibian. O mână de oameni. Atât a mai rămas. O ceremonie mult prea sofisticată pentru ce a mai rămas din sportul județean. Până la urmă au fost premiați cam toți cei din tribună. Sportivi și antrenori, la discipline individuale sau pe echipe, oameni din lumea sportului veniți mai degrabă să se cunoască unii pe alții. La fel ca-n ultimul deceniu, performanțe realizate în marea majoritate doar de copii și juniori.
(Dan GREAVU)
Județul Sibiu suferă atunci când vorbim de sport. Subfinanțat crunt, nu face deosebire de cel din întreaga Românie. Sportivi în prag de a deveni mari campioni, tot mai puțini însă cu rezultate la Mondiale sau Europene, sunt priviți cu uimire. Cum, la noi? Da, ei se nasc aici, și au rezultate cum a zis la un moment dat Gică Hagi, „regele“ fotbalului românesc: „Avem tineri foarte talentaţi, trebuie să-i ajutăm“. E cel care are, în aceste zile, nu mai puțin de 29 de fotbaliști la loturile naționale de juniori, tineret și seniori. Crescuți și educați fără bani publici!
Consiliul Județean a încercat să le arate recunoștință campionilor. Dar niciunul dintre premianți n-a vorbit la microfon. NICIUNUL. Antrenor, conducător de club, sportiv… niciunul. În tribune îmi spuneau oameni de talie mondială că nu vor să ajungă la microfon să nu vorbească…ce nu trebuie. Decât nimic, e bine și așa. Măcar bani de deplasări să primească.
Gala de anul acesta a fost destul de tristă. Doar la echipele de arte marțiale și la cea de handbal de la Cisnădie am văzut ceva entuziasm.
Cea mai bună performanță din județ a fost obținută la o disciplină la care, acasă, nu poți face antrenament în condiții de competiție nici măcar o zi. O ZI. Nu ai unde! Lipsește un patinoar olimpic. Eduard Gabriel Nițu „a spart gheața“ și uimește lumea cu rezultatele sale la patinaj viteză. Dar concurează cu dublă legitimare, găsind sprijin la CSM Ploiești. La fel și următoarele două clasate la sporturi olimpice, medieșencele Alexandra Hudea și Iulia Mărginean, ambele de la CSȘ Mediaș, dar care aleargă în competiții pentru AC „Mica Romă“ Blaj, acolo unde au găsit condiții pentru performanță.
Nu aș vrea însă să vorbesc despre lipsuri. Foști olimpici sibieni susțin că ambiția și determinarea, plus câțiva oameni alături/sponsori, e suficient. Ieri, i-am văzut pe cei „aleși“ să fie campioni. Sunt uriași. Au un talent pe care noi toți ceilalți nici măcar nu îl bănuim. Au început să „guste“ din bucuria urcării pe podiumuri, iar antrenorii lor sunt împliniți. Cel puțin cât sunt juniori, nu vor recompense materiale, sunt fericiți doar să li se recunoască meritele. Din păcate, la trecerea spre seniorat, îi vom pierde însă pe toți dacă firmele dintrun oraș/județ în plină dezvoltare nu le vor fi alături.
Un moment important a fost premierea lui Daniel Natea, devenit de ieri cetățean de onoare al județului Sibiu. Pe merit, având în vedere performanțele sale sportive prin care numele Sibiului a ajuns peste mări și țări. Trist e că sportivul, încă în activitate, nu are un sprijin din județ așa că a ajuns să reprezinte CS Dinamo, pentru a-și continua activitatea la nivel înalt. Cam rușinos. Un oraș, un județ îl face cetățean de onoare pe un sportiv uriaș, căruia nu îi e alături în competiții…
Și totuși, la Gală au fost pomenite și nume de firme care sunt alături de sportul sibian. Unimat, Romgaz și încă vreo câteva societăți. Reprezentanții sponsorilor s-au bucurat ieri alături de campioni. Bravo lor. Au fost însă prea puține scaune ocupate și prea multe goale. Și e loc pentru toate societățile comerciale care fac profit la Sibiu, pentru toți patronii care își câștigă pâinea aici.
Sportivii de la Gală nu ne vor cere niciodată sprijinul. Pentru că sunt CAMPIONI. Ei pot și fără noi. Dar ce ar însemna puțin PATRIOTISM LOCAL? Mai mulți sponsori sibieni care să se implice serios, să se alăture eforturilor unui club de a visa din nou la campioni mondiali? La campioni olimpici?
Toate clasamentele AICI
Gala de ieri mi-a stârnit imaginația. Ce-ar fi dacă Sibiul le-ar fi alături, cu adevărat, celor talentați? Ce ar fi dacă i-ar sprijini cu adevărat. VĂ PASĂ? Investiți în sport, în copiii noștri, dragi sibieni!
