UDMR susţine refacerea coaliţiei sau instalarea unui alt guvern de centru-dreapta care să continue programul de guvernare asumat la sfârşitul anului trecut.
Chestionat în privinţa negocierilor pe care Uniunea le poartă cu PNL, deputatul sibian Zacharie Benedek a afirmat că formaţiunea pe care o reprezintă nu doar că acţionează ca un element de echilibru, ci îşi doreşte stabilitate în actul guvernamental cel puţin până la următoarele alegeri generale la termen.
„Am gândit foarte serios“
„În ultimele două luni, noi am fost elementul de echilibru în această dispută politică şi vom rămâne în continuare. Îl vom susţine pe acest prim ministru, am şi avut discuţii la nivel de program de guvernare. Negocieri la nivel de ministere n-au existat dacă mai preluăm sau nu mai preluăm alte ministere, există fel şi fel de zvonuri, dar nu a existat o discuţie clară şi o negociere foarte aplecată. Dar am văzut că este greu să adunăm o majoritate. Azi, mâine trebuie să lucrăm ca să existe o majoritate pentru a susţine acest guvern. Sau se reface coaliţia. Noi, de la început, de când a început criza, am spus că ar trebui ca această coaliţie să se refacă, pentru că noi, la ora actuală, nu vedem altă variantă decât un guvern de centru-dreapta care să continue activitatea de care s-a apucat. Pentru că în decembrie anul trecut, când am negociat acel program de
guvernare, noi am gândit foarte serios că vom guverna până în 2024 – de ce nu până în 2028? Am zis să nu sărim calul, să gândim doar până în 2024. Tocmai discutam de strategie. Nu se poate! În ultimii 11 ani, am avut
12 guverne. Atunci despre ce strategie pe un segment sau pe ţară se poate discuta, dacă nu există o continuitate, un element de stabilitate în toată guvernarea?”, a declarat parlamentarul UDMR, pentru TVR.
Adept al dezvoltării locale durabile
Iniţiativele legislative ale UDMR vizează dezvoltarea reală a localităţilor şi soluţionarea unor probleme cu care se confruntă nu doar sibienii, ci toţi cetăţenii României, în opinia deputatului Zacharie Benedek. El a explicat, zilele trecute, într-un interviu acordat televiziunii publice, o serie de aspecte specifice cu care se confruntăîn activitatea parlamentară din circumscripţia sa.
„Oamenii sunt frământaţi de siguranţa de trai”
„Sunt născut în judeţul Sibiu, dar reprezint în primul rând judeţul Covasna în această legislatură deoarece în statutul UDMR din 2014 există un articol prin care, în cazul judeţelor unde suntem puţini maghiari – în special dacă ne gândim la judeţele din sudul Transilvaniei – aceşti maghiari au primit un loc eligibil pe lista UDMR. În 2016 am intrat de pe judeţul Harghita, unde primisem un loc eligibil, şi în 2020 din Covasna. Eu reprezint judeţele Bistriţa, Alba, Sibiu şi, bineînţeles, Covasna.
Eu nu ţin foarte des audienţe, ci prefer să mă duc direct în localităţi, iar dacă vorbim de judeţul Covasna, cea mai mare problemă este problema ursului. Acolo nu există comună unde să nu intre în fiecare noapte ursul să distrugă gospodării. Problema aceasta este cea mai stringentă. În ultima perioadă, bineînţeles, au apărut şi facturile mari la gaze şi energie electrică. În plus de asta, există această nesiguranţă. Avem criză sanitară, economică, politică şi aş spune şi socială. Acestea sunt problemele cu care oamenii se confruntă şi pun întrebări: când va fi stabilitate în ţară? Diferenţe există în funcţie de mediul din care vin oamenii aceştia, nu pe judeţe. Dacă vin din municipii, din localităţi mari, cerinţele sunt unele, dacă vin din zona rurală sunt alte cerinţe. De exemplu, cetăţenii din Aiud nu m-au întrebat de urs, pentru că acolo n-au avut această problemă. Dar, în general, oamenii sunt frământaţi de aceleaşi lucruri: de sănătate, de siguranţa zilei de mâine, de siguranţa locului de muncă, de siguranţa de trai şi de a vedea ce se întâmplă peste un an, doi, trei”, a subliniat parlamentarul sibian.
„Foarte mulţi oameni pot să-şi găsească locuri de muncă în turism”
În privinţa necesarului investiţional din această zonă a ţării, Benedek a repus în discuţie subiectul marilor proiecte din domeniul turismului care deocamdatăstagnează. „În judeţul Covasna s-au deschis câteva parcuri industriale, trei la număr, unde au început să vină alte firme, cu acelaşi specific cu cele care s-au închis sau cu alt specific, cert este că există o perpetuare din punctul acesta de vedere. La ora actuală, la noi în ţară este o
lipsă totală a forţei de muncă, în special a forţei de muncăcalificată,şi o dezvoltare pe care o văd eu şi de care ar trebui să ne apucăm ar fi dezvoltarea pe partea turistică, pentru că acolo foarte mulţi oameni pot să-şi găsească locuri de muncă, este şi o activitate benefică şi sănătoasă. Mai mult decât atât, ar aduce o grămadă de turişti. Dacă ne gândim doar cât costă să schiem o săptămână la Poiana Braşov, mai repede ne ducem în Austria, pentru că este mai ieftin. Şi atunci ar trebui, din punct de vedere strategic pentru turism, să mai găsim zone din acestea schiabile”, a mai punctat acesta.
Teorie şi practică
România nu duce lipsă de legi, ci de strategii pentru dezvoltarea infrastructurii, în opinia deputatului UDMR Zacharie Benedek. Acesta a amintit, recent, într-un interviu acordat TVR, că a iniţiat un proiect de lege care abilitează şi obligă CNAIR să construiască şosele ocolitoare pentru toate municipiile în România.
În acelaşi timp, la nivel naţional este nevoie ca specialiştii şi Ministerul Transporturilor să redacteze o strategie pe cel puţin 15 ani, care să fie respectată de toate guvernele, a subliniat Benedek.
„Sunt în lucru mai multe proiecte legislative, eu în special mă ocup de infrastructura de transport. Am depus încă din mandatul trecut şi acum va trebui să intre la noi, în Camera Deputaţilor, fiindcă suntem cameră decizională, o propunere legislativă care obligă CNAIR ca până în 31 decembrie 2027 să construiască centuri de ocolire în jurul tuturor municipiilor din România. Bineînţeles, acest termen probabil nu mai este real şi o să depun un amendament ca să se realizeze până în 2030. Din păcate, nu prin lege se construieşte autostrada, ci la noi în ţară lipseşte o strategie care să se bazeze pe alte elemente, pentru că autostrada, din punctul meu de vedere, este un simplu mijloc. Mobilitatea este un scop, siguranţa circulaţiei este un scop sau protec-
ţia mediului. Şi atunci ar trebui să existe o strategie din acest punct de vedere, ca fiecare cetăţean din România să poată ajunge, într-o oră, la o autostradă sau la un drum expres. Fiecare cetăţean din România, în două ore, să ajungă la un aeroport. Ar trebui să lucrăm la o astfel de strategie şi atunci să vedem
unde am avea nevoie de drumuri expres sau de autostrăzi. Dăm o lege şi toată lumea votează acea lege, pentru că, dacă nu votezi o autostradă la noi în ţară, devii nepopular. Lumea nu mai vrea să te voteze. Se votează acea lege fără să existe, poate, un studiu, fără să existe un studiu de impact. Să fie oare necesar acel tronson de autostradă exact acolo unde se votează legea? Adică sunt multe întrebări. Din punctul meu de vedere, această strategie ar trebui s-o redacteze Guvernul împreună cu specialişti şi mai puţină politică, pentru că noi toţi, cei care suntem în politică, dorim ca pe la noi, în zonele de unde venim, să avem autostrăzi, să avem drumuri expres, chiar dacă se dublează unele, nu contează, trebuie să arăt ceva că am lucrat. Şi atunci ar fi nevoie să intervină Ministerul Transporturilor cu specialiştii din domeniu. Strategie nu se poate face în domeniul infrastructurii în România pe durata mandatului unui parlamentar, de patru ani de zile, nu există aşa ceva. Trebuie făcut pe minim 15 ani şi indiferent cine vine la guvernare să se ţină de acea strategie. Sunt câteva
elemente – o strategie în educaţie, în sănătate, în infrastructură – de care ar trebui să se ţină seama indiferent ce culoare politică are guvernul respectiv. Altfel nu vom reuşi să construim nimic în această ţară. Construim bucăţele, cum se construiesc astăzi autostrăzile: 12 km un tronson, maxim 20 km un alt tronson, nu se leagă tronsoanele între ele şi mergem 10 km pe autostradă, ne dăm jos, mergem pe un drum naţional, iar urcăm pe un tronson de câţiva kilometri de autostradă şi tot aşa”, a precizat Zacharie Benedek.
