Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: Domnule Președinte Kelemen Hunor, înainte de a introduce „taxa de solidaritate”, să luptăm împotriva muncii la negru, a evaziunii fiscale și a celor care fac miliarde în Romania fără să plătească un leu taxe în țară!
Trei seturi de cifre în cele ce urmează, care nu sunt la zi, dar care merită readuse în atenția noilor guvernanți, mereu în căutare de bani pentru promisiunile electorale:
- deficitul de incasare la TVA în 2018 a fost de 34%, adică o evaziune fiscală din TVA de 32 miliarde de lei în valoare absolută, pe locul întâi în UE; nu am date din 2020, dar mai mult ca sigur că în valoare absolută sunt mai mari;
2. Amenzile date angajatorilor pentru munca la negru însumează în primele șapte luni din 2021 peste 50 milioane lei; datele din 2017 (ultimele pe care le-am găsit) arată că prejudiciul adus României de munca la negru era de 90 miliarde de lei – echivalentul a 20 miliarde Euro la cursul de atunci;
- O statistică din 2019 a lui PwC arată că România pierde anual 3,7% din PIB – echivalentul a peste 7 miliarde de Euro – din cauza deficitului de personal calificat, personal pe care de fapt România nu-l mai produce de peste 10 ani;
Date mai noi nu am găsit, probabil în perioada de pandemie nimeni nu s-a mai gândit la temele de mai sus.
Aplicarea taxei de solidaritate poate agrava situația
Revenim la informațiile prezentate și aducând datele neajustate (inflație, curs) la România anului 2021 vedem că ni se scurg printre degete anual circa 35 miliarde Euro prin evaziune fiscală, muncă la negru și deficitul de forță de muncă calificată. Echivalentul a 15% din PIB-ul anului 2021, PIB-ul unei economii nesustenabile, care crește din importuri și inflație și care este lăsată povară copiilor și nepoților noștri, având în vedere gradul avansat de datorie publică, aproape 50%.
Așadar, dacă venim cu ideea de taxă de solidaritate înainte de a corecta crimele fiscale care ne macină economia, riscăm să agravăm turbulențele din mediul de afaceri. Asta pentru că multe dintre companiile care au o cifră de afaceri de peste 100 milioane de Euro sunt companii de manufactura industriala (fabrici) și astea au rămas puține dacă ne luăm după un alt indicator deprimant, deficitul de balanță comerciala care se duce anul ăsta mult peste 20 miliarde de euro.
Și, drept exemplu de guvernare sustenabilă a unei țări, de menționat că balanța comercială dintre România și Ungaria înclină în primele 10 luni din 2020 în favoarea acesteia din urmă, cu un surplus de 2,2 miliarde de Euro.