Strada Strâmtă din Gura Râului este exact precum numele: îngustă, cu lățimi ce variază de la o casă la alta. Chiar dacă locu-i strâmt, aici locuiește un suflet mare, ce strânge bogăție doar din bucuriile pe care le aduce mândrilor feciori din sat, dar și sutelor de mii de admiratori ai dansatorilor de la Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului.
FOTO: Consiliul Județean Sibiu
Maria Berbescu este o fostă contabilă care, în primii ani de pensie, și-a descoperit talentul pentru cusut costume populare, dar și pentru celebra „peană de june” ce împodobește clopurile tinerilor care au împlinit vârsta de 16 ani. „Se poartă între Crăciun și Anul Nou, la biserică, la colind și la joc. Dar și vara, la Festivalul Bujorului”, spune Maria Berbescu în timp ce înșiruie mărgele multicolore pe o bucată de sârmă.
Povestea oricărei podoabe începe cu o ramă metalică și câteva bucăți de sârmă prinse cruciș. Urmează o bucată de carton, două de burete, toate învelite în „barșon”, o catifea groasă, întotdeauna de culoare roșie.
Sute de mărgele albe, colorate și chiar fosforescente stau așezate în cutii transparente. Așteaptă să devină podoabe la pălăriile mândrilor feciori din Gura Râului, dar și să apuce calea marilor concerte pe care dansatorii de la „Junii Sibiului” le susțin în lumea largă.
„Pentru „Junii Sibiului” fac o peană mai specială, adică mai ușoară. Pentru ei caut și pene de păun din cele mai frumoase, cam 20 pentru fiecare podoabă”.
Încet-încet, peana de june capătă formă, iar penele de păun par o înșiruire de ochi negri, încadrați de orbite verzui-albăstrui, ce-și schimbă culoarea în funcție de lumină.
Maria Berbescu se pregătește pentru aniversarea a 70 de ani, iar toți cei care o cunosc știu că este o luptătoare. Pe când avea un an și două luni, a suferit un accident în urma căruia a rămas fără vedere la ochiul stâng. „Medicii au salvat ochiul, nu și văzul. Dar nu m-a împiedicat să fiu un om normal”, spune fosta contabilă care acum, cu infinită mândrie, socotește că cel mai de preț cadou pe care viața i l-a făcut sunt cei doi copii care i-au dăruit doi nepoți. „De fapt, chiar primul nepot m-a determinat să mă apuc de cusut. I-am cusut un costum popular pe când avea doi ani”, își amintește doamna Maria, privind spre micul costum atârnat de ușa mobilei.
Timpul are o cadență diferită, iar trecerea lui este dată doar de lucrul frumos ce ia naștere din neobositele mâini ce lucrează cât este ziua de lungă: o peană de june înseamnă că s-au scurs 10 – 12 zile, o pereche de tărsâni cu bumbureze (podoabe purtate de juni în jurul gleznelor) – o lună, iar o ie cusută – 5 luni.
„Dorința mea este să nu mă uite lumea. În niciun caz nu este vorba despre bani, că rămân mai cu nimic după ce plătesc materialele”.
În curtea familiei Berbescu ajung turiști aduși de ghizii Anii Drumeției, program prin care Consiliul Judetean Sibiu promovează ecoturismul, punând turiștii laolaltă cu producătorii locali.
„Au venit din Germania, America, Japonia, Spania sau Italia. Îi invităm aici, în curte, le arătăm straiele noastre, iar pe unii chiar îi îmbrăcăm cu ele. Le vorbim despre comuna noastră și despre țara asta frumoasă, România”.
Un costum complet din Mărginime, cu peană de june și tărsâni, a ajuns tocmai în Thailanda: „Pe lângă faptul că fiecare peană a dansatorilor a fost făcută de doamna Maria, am avut bucuria să-l îmbrăcăm și pe reprezentantul României la „Mister Global”, pe Bogdan Brînzoi, sibian de origine, care a participat la concursul mondial de frumusețe masculină organizat, în 2022, la Bangkok”, spune Silvia Macrea, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Cindrelul – Junii” Sibiu.
Nu este peană de june care să nu aibă, exact în al doilea rând al șiragului de mărgele, tricolorul românesc. Este felul în care Maria Berbescu își semnează bijuteriile ce fac senzație atunci când ajung sub ochii privitorilor.
De 10 ani, neobosita creatoare de frumos se luptă cu o boală grea. A trecut cu bine de operație, iar acum își pune toată nădejdea în Cel de Sus, la care se roagă atunci când lucrează.
Cu fiecare mărgea, Maria Berbescu leagă noi speranțe în mai bine și pune o stavilă în calea uitării muncii începute de mai bine de 15 ani. În casele gurănilor, la loc de cinste, stau peanele celor care au fost juni și care acum sunt oameni așezați, cu familii și responsabilități. Au fost mândri juni cu peană la clopul negru, aidoma talentaților dansatori de la „Junii Sibiului”.
Acolo, în Gura Râului, pe strada cea strâmtă, în casa care adăpostește un suflet mare și bogat, Maria Berbescu vestește lumii, prin meșteșugită cusătură neagră, dar și prin mărgele multicolore, că județul Sibiu are oameni și locuri de poveste, transmite Consiliul Județean Sibiu.
