Declaraţia unui oficial al Fed, care a afirmat că banca centrală americană va majora dobânda, la întâlnirea Comitetului său monetar de la jumătatea lui iunie, a avut ca efect imediat aprecierea dolarului faţă de euro.
Astfel, cursul dolarului american a crescut de la 4,0934 lei, la începutul perioadei 8 – 15 aprilie, la 4,1743 lei, în 14 aprilie, pentru ca la sfârşitul ei media să fie stabilită la 4,1720 lei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fluctuat între 4,139 şi 4,187 lei.
În cazul în care plasamentele în dolari se vor menţine pe o pantă ascendentă în paralel cu ieşiri de capital de pe pieţele emergente, este posibil ca în următoarele zile moneda americană să depăşească maximul de 4,2107 lei, care a fost atins în 16 martie.
Aprecierea monedei elveţiene a fost de mai mică amploare, ea crescând de la 4,2112 lei la 4,2773 lei, care reprezintă maximul ultimelor două luni şi jumătate. Ea fluctua pe pieţele internaţionale între 1,03 – 1,035 franci/euro.
Volatilitatea euro a fost mai mare decât cea din ultimele săptămâni. Ea a atins minimul ultimelor şapte luni şi jumătate, de 4,3965 lei, la începutul intervalului.
Revenirea după minivacanță de Paște a fost una liniștită, în care cursul s-a mișcat insesizabil, coborând de la 4,4105 la 4,4104 lei, dar a crescut la finalul perioadei la 4,4202 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,4160 şi 4,43 lei.
Evoluţia leului nu a fost influenţată de anunţul INS referitor la creşterea inflaţiei în martie cu 0,4%, astfel că rata anuală a ajuns la 0,8%, în condiţiile majorării costurilor la mărfurile nealimentare şi servicii.
Trebuie remarcat faptul că leul nu reușește să beneficieze de câștigurile pe care le-au acumulat celelalte monede din regiune. Este posibil că la această să contribuie monitorizarea băncii centrale, care nu dorește o apreciere consistentă a leului dar și temerile că în următoarele luni să nu apară o criză politică locală care să conducă la schimbarea echipei de la Palatul Victoria, implicit modificări ale politicilor fiscale.
Astfel, moneda poloneză s-a întărit la, valori care se mai înregistrau la jumătatea lui 2011, iar cea maghiară s-a apreciat la cotații apropiate de cele de la începutul anului trecut.
Însă, în următoarele luni, monedele de la marginea zonei euro ar putea să se deprecieze, în condițiile în care Rezerva Federală americană va majora dobânzile.
Aceste perspective au marcat şi evoluţia perechii euro/dolar, care de la 1,1018 dolari a coborât la finalul perioadei la 1,0521 dolari, minimul ultimelor trei săptămâni. Reamintim că în 16 martie euro a scăzut până la 1,0458 dolari, cea mai scăzută cotaţie a ultimilor mai bine de 12 ani, iar analiştii anticipează pentru acest an atingerea parităţii între cele două monede.
La deprecierea euro contribuie şi politica de relaxare cantitativă a BCE, care injectează lunar 60 de miliarde euro în economia zonei, dar şi situaţia incertă a Greciei, care ar putea fi nevoită să renunţe la moneda unică.
