România încă se confruntă cu provocări legate de egalitatea de gen, iar percepțiile asupra acestui subiect variază semnificativ în funcție de gen și experiență, scrie Monitorul de Cluj.
foto: Mesagerul de Sibiu
Un studiu IRES privind inegalitatea de gen în societatea românească relevă că aproape patru din zece români consideră că bărbații sunt avantajați. Totuși, percepția asupra acestui dezechilibru variază în funcție de gen: 44% dintre femei cred că bărbații sunt favorizați, în timp ce doar o treime dintre bărbați recunosc acest avantaj, iar 40% dintre aceștia consideră că nu există tratament preferențial.
Unde se resimte cel mai mult inegalitatea de gen?
Discriminarea de gen este resimțită, în principal, în trafic (18%), la locul de muncă (17%) și în mediul educațional (15%). Femeile declară că au experimentat mai multe situații de inechitate față de bărbați. Spre exemplu, 27% dintre femei afirmă că s-au simțit dezavantajate în trafic, comparativ cu doar 8% dintre bărbați. La locul de muncă, aproape un sfert dintre femei spun că au avut experiențe negative din cauza genului, spre deosebire de doar 10% dintre bărbați.
Pe stradă, 20% dintre femei spun că s-au confruntat cu tratamente inechitabile, față de doar 4% dintre bărbați. La fel, 17% dintre femei susțin că au fost dezavantajate de instituțiile statului, comparativ cu 9% dintre bărbați.
Dinamica relațională și percepția asupra parteneriatului
Studiul mai arată că 61% dintre români sunt căsătoriți oficial. Dintre cei necăsătoriți, cele mai mari procente le ocupă cei care și-au pierdut (26%), cei care trăiesc în uniune consensuală (25%) și persoanele singure (23%).
Majoritatea persoanelor aflate într-o relație de cuplu evaluează parteneriatul în mod pozitiv: trei sferturi dintre respondenți consideră că au o relație „foarte bună”, iar 31% spun că relația lor este „bună”. Cu toate acestea, 12% dintre femei recunosc că au fost victime ale agresiunilor fizice și verbale din partea partenerului, incidența fiind mai mare în rândul femeilor peste 65 de ani.
Atitudinea față de violența domestică și discriminare
Un procent semnificativ de 84% dintre români consideră că legea românească este prea blândă cu agresorii femeilor. Mai mult, peste jumătate dintre respondenți cred că femeile de etnie romă sunt discriminate mai des decât cele din majoritate.
Sprijin emoțional și dezvoltare personală
Aproximativ 43% dintre români apelează la familie și prieteni pentru sprijin emoțional, femeile fiind mai deschise în acest sens decât bărbații (47% vs. 37%). Totodată, 22% dintre respondenți au participat în ultimul an la cursuri de dezvoltare personală, cu o prezență mai mare a bărbaților (26%) față de femei (18%).
Percepția asupra dreptului la avort
Opt din zece români (82%) susțin dreptul femeilor de a decide dacă să păstreze sau nu o sarcină nedorită. Totuși, în cazul unei sarcini cu probleme de sănătate sau dizabilități, opiniile sunt divizate: 21% sunt total de acord cu avortul, iar 19% sunt complet împotrivă.
Când vine vorba de drepturile cuplurilor de același sex, 72% dintre români se declară împotriva posibilității acestora de a adopta copii. Femeile au o atitudine mai favorabilă față de această idee (29%) comparativ cu bărbații (23%).
Leadership-ul feminin și competențele femeilor în funcții de conducere
Atunci când vine vorba despre femeile lider, respondenții le asociază cu trăsături precum cinste și integritate (13%), abilități de organizare și management (8%) și empatie (7%).
De asemenea, 90% dintre femei cred că pot ocupa funcții de conducere cu succes, dar doar 80% dintre bărbați sunt de acord cu această idee. Mai mult, 87% dintre femei consideră că pot face față cu succes situațiilor de criză, comparativ cu 75% dintre bărbați.
Studiul evidențiază, astfel, persistența unor dezechilibre de gen în societatea românească, dar și percepții diferite asupra egalității de gen, în funcție de experiențele personale și de rolurile sociale asumate.
Acest studiu a fost realizat pe un eșantion de 1.219 respondenți adulți (18+) din România, selectați printr-o procedură de eșantionare simplă, aleatorie și reprezentativă pentru populația neinstituționalizată la nivel național. Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în februarie 2025, și are o marjă maximă de eroare de ±2,8%. Rezultatele obținute fac parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES, fiind un demers autofinanțat.
