CFR Călători se află „la răscruce”, asemenea întregului sistem feroviar din România, fiind nevoie de investiţii pentru ca ţara să fie conectată la marile proiecte europene de dezvoltare durabilă a transportului, a afirmat ieri, la Alba Iulia, directorul general al companiei, Iosif Szentes.
„Anul acesta marcăm 20 de ani de la momentul primei reforme feroviare, nu ştiu dacă să pun în ghilimele sau nu cuvântul reformă, 20 de ani de existenţă a companiilor mari feroviare din România. Iată, după 20 de ani de la înfiinţare, cu bune şi rele, cu realizări şi lipsuri în acelaşi timp, CFR Călători se află la răscruce, asemenea întregului sistem feroviar din România. Ne aflăm în faţa unor decizii care nu mai suportă amânare. Este necesară, obligatorie aş spune, o schimbare radicală a paradigmei de funcţionare a sistemului feroviar, fără de care România nu-şi poate atinge obiectivele de dezvoltare. Pentru asta avem nevoie de investiţii şi de material rulant nou”, a declarat Szentes, prezent la cea de-a XIII-a ediţie a a Conferinţelor Club Feroviar – Infrastructura, „Dezvoltarea pieţelor feroviare în Europa Centrală şi de Sud-Est pentru 2030 şi după”.
Directorul general al CFR Călători a făcut şi o comparaţie cu Elveţia, spunând că aceasta a făcut în perioada 2005 – 2015 investiţii de 13,4 miliarde de euro în material rulant nou, în timp ce în România, în afară de acele trenuri Desiro care au fost cumpărate în perioada 2002-2009, nu s-au făcut investiţii de material rulant nou.
Iosif Szentes a subliniat că este nevoie de investiţii în continuare pentru a asigura un serviciu public la nivel naţional. „Avem nevoie de investiţii pentru ca împreună să putem conecta România la marile proiecte europene de dezvoltare durabilă a transportului. Provocarea la care trebuie să răspundem este aceea de a ţine pasul cu nevoile lumii moderne în ceea ce priveşte mobilitatea şi viteza de evoluţie a noilor tehnologii, punând clientul cu prioritate în centrul activităţii”, a mai spus directorul general al CFR Călători.
În ceea ce priveşte priorităţile CFR Marfă, acestea rămân în continuare “adaptarea materialului rulant la necesităţile de transport, asigurarea resurselor umane necesare”, precum şi „provocările legate de concurenţa pe piaţa transportului feroviar de marfă”, a precizat Mihai Manole, director Operaţiuni Material Rulant în cadrul acestei companii.
Suma aia de 13 miliarde de euro data ca fiind investita de Elvetia este cu siguranta gresita, probabil ca e vorba despre 1,3 miliarde, ori se confunda achizitia de material rulant cu tunele si lucrari de infrastructura
Elvetia nu dispune de trenuri de mare viteza proprii, cel mult in consortiu, iar materialul rulant desi decent, nu este tocmai stralucit.