Prim-vicepreședintele organizației județene PNL Sibiu, Diana Pavelescu, face parte din comisia de specialitate a PNL care se ocupă de elaborarea strategiei pentru agricultură, în contextul în care formațiunea a început elaborarea unui program de guvernare.
Într-o conferință de presă susținută, în această dimineață, la sediul PNL Sibiu, Diana Pavelescu a ținut să sublinieze că, pentru liberali, accesul cetățenilor la produsele de bază și la o alimentație de o calitate sporită este o chestiune de securitate națională, iar scopul final este scoaterea agricultorului român din agricultura de subzistență. „Acesta va fi unul din punctele pentru care mă voi lupta să găsesc înțelegerea colegilor mei, fiindcă pe termen lung trebuie ca, prin măsurile pe care le luăm, să creăm o clasa medie în agricultură prin mici industrii, ferme familiale. Asta însemnă modernizarea spațiului rural și deblocarea potențialului economic”, a precizat Pavelescu.
Pentru ca agricultorii români să aibă șanse mai mari la accesarea fondurilor europene, Diana Pavelescu propune ca ei să fie sprijiniți cu proiecte-tip în funcție de mărimea exploatației
Liderul liberal a amintit că, potrivit PNDR 2014-2020, numărul angajaților în agricultură din România este 2,1 milioane, adică aproape 10 la sută din totalul fermierilor din Uniunea Europeană, iar cifra reală este cu siguranță mai mare, dacă luăm în considerare și persoanele care lucrează independent sau neoficial în acest sector. Totodată, Diana Pavelescu a menționat că România are 32 la sută din totalul exploatațiilor agricole din UE 27, din cauza fărâmițării exploatațiilor, a suprafețelor mici și a gradului crescut al populației angajate în agricultură. Fermele mai mici de 5 hectare sunt în proporție de 93 la sută, dar ocupă doar 30 la sută din suprafețele agricole. Datele Eurostat 2011 arată că ferma medie în România are 3,4 hectare și produce anual doar 2.700 de euro. În ceea ce privește forma juridică predominantă, 99 la sută dintre suprafețe sunt constituite ca exploatații agricole individuale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale fără personalitate juridică.
Un alt aspect deloc îmbucurător se referă la gradul scăzut de cooperativizare. „Numărul unităţilor cooperatiste a scăzut în ultimii ani de la 108 la 68. De asemenea, spre deosebire de cooperativele europene, cooperativele româneşti își desfăşoară activitatea în sfera productivă şi nu în domeniul procesării sau al marketingului. Este o provocare remedierea acestei situații. Credem că este necesară inițierea unui pact pe agricultură, pentru a stabili de comun acord dezvoltarea pe următorii 20 de ani. Foarte importantă este absorbția fondurilor europene, în acest domeniu ca în oricare altele. Doresc să susțin, pe lângă simplificarea modului de accesare, deja prevăzut în noul PNDR, și punerea la dispoziția fermierilor de proiecte-tip în funcție de mărimea exploatației, pentru a garanta succesul proiectului”, a arătat prim-vicepreședintele PNL Sibiu.
Printre măsurile urgente, pe termen scurt și mediu, pe care le consideră oportune, Diana Pavelescu a enumerat: înființarea bursei de cereale – un proiect pe care l-a susținut și în programul său electoral de candidat la alegerile europarlamentare din primăvara anului trecut, reducerea TVA la alimente – despre care susține că va crește încasările la buget prin reducerea evaziunii – și asigurarea trasabilității produselor, fiindcă „ne dorim ca în momentul în care luam un produs de pe raft, un pachet de cașcaval, să știm din ce lapte a fost produs, de la ce vacă și unde a păscut vaca atunci când a dat acest lapte. Pentru o agricultură performantă, avem nevoie ca lucrările de cadastru să fie finalizate cu celeritate, actualizarea registrului unic al fermelor cu suprafața și destinația acestora, ce se obține, cantitatea și așa mai departe pe întreaga filieră de produs”.
