La ultima ședință a Consiliului Județean, în 27 aprilie, aleșii județeni au sărbătorit 24 de ani de la înființarea Consiliului Județean. Moment festiv, la care au luat parte actuala conducerea a instituției, dar și foști aleși care au ținut frâiele județului. A fost un moment de sărbătoare, în care actuala conducere a vrut să prezinte rolul major pe care îl joacă în viața sibienilor Consiliul Județean, precum și instituțiile din subordine. Însă toți cei care au avut funcții de conducere în prima instituție din județ au uitat să amintească de marile probleme cu care s-au confruntat sibienii în ultimii 24 de ani și care nu sunt rezolvate nici până în ziua de astăzi.
Alegerile locale bat la ușă. Candidații se bat în proiecte. Toți vorbesc cu aplomb despre ce va fi, dar nimeni nu se gândește la ce a fost. „Vin ai noștri, pleacă ai noștri“ și realizările post-decembriste se pot număra pe degete. Dacă despre ele v-am relatat cu obiectivitate, de fiecare dată, Mesagerul de Sibiu a făcut acum și un inventar al eșecurilor administrației județene din 1992 și până acum.
Județul Sibiu nu se ridică la nivelul municipiului Sibiu
După mai bine de două decenii și jumătate de la Revoluția din decembrie 1989, cu toate eforturile depuse de cei care au condus Consiliul Județean, județul Sibiu nu se ridică nici economic, nici administrativ la nivelul municipiului Sibiu. Dacă reședința de județ a cunoscut un boom economic între 2007 și 2009, căruia îi stă dovadă șomajul aproape inexistent, județul Sibiu nu a reușit să atragă mari investitori care dezvolte afaceri și locuri de muncă. Decât pe alocuri. Valea Hârtibaciului și zona de nord al județului continuă să se zbată în sărăcie, fără perspective reale. Noroc cu micile afaceri ale localnicilor și cu plecările acestora la muncă în străinătate că au mai ridicat, cât de cât, nivelul de trai.
Cei care au condus timp de 24 de ani Consiliul Județean nu au făcut decât să promită, iar realizările sunt încă prea puține. Au promis că vor asfalta toate drumurile județene, însă știm cu toții că stau foarte departe de acest deziderat. S-au lăudat că vor construi spitale în județ, însă și aici nimic concret. S-au bătut cu pumnii în piept că vor îmbunătăți rețeaua medicală, prin amenajarea de tot felul de dispensare medicale moderne, însă vedem cu toții ce greu ajung oamenii din comunele și satele mărginașe la medic. Și cu ce cheltuieli. Ba, mai mult, au fost ani în care s-au desființat spitale în orașele mici, iar cei care au condus județul nu au fost în stare să intervină pe lângă guverne, ca să împiedice acest lucru. Aceeași situație precară se constată și în învățământul rural. Ani de zile, copiii de la țară au mers kilometri întregi pe jos, pentru a ajunge la școală, unde condițiile lăsau oricum de dorit.
Sibiul, la mâna Guvernului când se împart banii de la buget
Una peste alta, noroc cu primarii din județ, care nu au renunțat în „lupta“ cu conducerile Consiliului Județean, pentru a atrage cât mai mulți bani spre localitățile lor. Ținem cu toții minte circul politic apărut în fiecare an, atunci s-au împărțit banii pentru bugetele comunelor și orașelor din județ. Până de curând, toți banii s-au repartizat pe criterii politice pentru primării, iar mii de sibieni au avut de suferit, în județ, din cauză că edilul votat de ei nu era pe aceeași lungime de undă cu șefii de la județ.
O realitate tristă
În aceste vremuri, deși județul Sibiu stă printre primele din țară din punct de vedere economic, continuă să fie vitregit atunci când se repartizează banii de la Guvern. O realitate tristă, binecunoscută în județ în ultimul sfert de secol. Ca și contribuitor la bugetul național, județul Sibiu a ocupat constant locurile 5 și 6 în topul județelor, însă atunci când a venit vorba de întoarcerea fondurilor de la Guvern – indiferent ce guvern a condus România și în ce perioadă – județul Sibiu a ocupat constant locul 38. Practic, am primit mai puțini bani decât fondurile pe care le-au trimis la bugetul de stat. Iar acest lucru s-a văzut atunci când a venit vorba despre echilibrarea bugetelor comunelor, orașelor și municipiilor din județ, fondurile pentru derularea unor investiții în județ, fie că au venit direct de la București, fie că banii au venit prin intermediul ministerelor.
Obediența lor față de București ne „arde“ la buzunare
Nimeni dintre cei care au condus Consiliul Județean în ultimii 24 de ani nu a putut schimba această imagine a Sibiului pus la colț de guvernanți. Oamenii politici sibieni nu au vrut să-și supere șefii de la București, fiindu-le frică, probabil, că își vor pierde funcțiile. Poate tocmai de aceea, de la Revoluția din 1989 și până acum, sibienii nu au avut decât doi miniștri și câțiva secretari de stat în guvernele democratice de după ’90. Mult prea puțin pentru un județ care merita mult mai multă atenția din partea guvernelor României. Ba mai mult, pe lângă discriminarea economică pe care noi, sibienii, a trebuit să o suportăm și pe care am simțit-o în viața de zi cu zi, a trebuit să asistăm de-a lungul timpului și la modul în care s-au pierdut instituții deconcentrate regionale în defavoarea județelor Brașov, Alba și Mureș. S-au pierdut, astfel, locuri de muncă numeroase, au crescut cheltuielile cu deplasările la respective instituții din județele vecine, iar birocrația a fost tot mai mare.
Păltinișul, lăsat de izbeliște
De aproape un sfert de secol, nimic nu se mișcă spre bine în Păltiniș. Este o stațiune moartă și, la acest moment, fără viitor. Consiliul Județean Sibiu nu a fost în stare, timp de 24 de ani, să vină cu o strategie clară de dezvoltare împreună cu primăriile care dețin teren în zona Păltiniș. S-au făcut, de-a lungul timpului, studii care au costat o grămadă de bani, însă nici unul nu a fost aplicat. S-a vorbit despre zeci de kilometri de pârtii, telescaune și gondole, hoteluri și tot felul de facilități turistice, însă nu realizat nimic. Mai mult, Păltinișul încă nu are în întregime o rețea canalizare, iar cei care investesc în stațiune se plâng că nu primesc sprijin din partea autorităților locale. Toate încercările Consiliul Județean și ale primăriilor din zonă de a atrage fonduri europene sau guvernamentale pentru a dezvolta un proiect viabil de turism au fost sortite eșecurilor. Management defectuos al administrației județene, lipsă de pricepere, interese obscure sau comunicare deficitară cu primarii? Doar sibienii pot judeca. Cert este că staţiunea sibiană situată la cea mai mare altitudine din ţară este… la pământ. Și, deocamdată, aici va rămâne.
Spitalul modern se lasă așteptat
Cea mai mare problemă a sibienilor de după 1990 rămâne sistemul medical, încă incomparabile cu pretențiile actuale. De ani buni, Consiliul Județean ne-a promis, împreună cu Primăria Sibiu, un spital de urgență nou. Ba chiar regional. Din păcate, toate demersurile nu i-au convins pe cei din Ministerul Sănătății să aloce fonduri pentru acest spital, chiar dacă au făcute și refăcute tot felul de studii de fezabilitate și proiecte tehnice. Toate declarațiile administrației județene referitoare la construirea unui nou spital au rămas vorbe goale și, privind înapoi, aiuritoare. An de an, actualul spital județean pavilionar a fost extins și renovat cu sume importante, însă, din păcate, încă mai întâlnești cazuri în care pacienții trebuie să vină de acasă cu medicamente și materiale, iar condițiile hoteliere, în linii mari, sunt improprii. Condițiile sunt mai bune, dar departe de cele optime.
Localități fără apă și canalizare
După 24 de ani de activitate a Consiliului Județean, încă mai există oameni în județ care se mai confruntă cu lipsa canalizării și a alimentării cu apă. Sunt sate izolate, în special cele din comune sub 2.000 de locuitori, unde este foarte greu să vorbești de planurile Consiliul Județean în acest domeniu, fără ca cineva să nu-i înjure pe cei care conduc instituția județeană. De-a lungul timpului, politicienii au făcut fel și fel de proiecte strategice, însă, în cele din urmă, apa și canalul au ajuns doar în localitățile mari. Cât va mai dura până se va înlătura acest neajuns major este greu de apreciat. Un lucru este sigur: Consiliul Județean a alocat fonduri insuficiente pentru dezvoltarea sistemului de apă și canal în județ, iar fondurile europene atrase pe acestă linie sunt departe de a rezolva problemele. În aceeași situație se află și sistemul de alimentare cu gaze naturale din județ, unde investițiile au fost aprope minime după Revoluție.
Sportul de performanță, „îngropat“ de tot
Consiliul Județean și sportul de performanță nu au făcut niciodată echipă. Conducerile „de la județ“ s-au plâns că sporturile de echipă necesită fonduri mult prea mari pentru bugetul județului. Fondurile alocate au fost aproape nesemnificative prin agenda cultural-sportivă, iar toate încercările de a atrage sponsori și parteneriate financiare s-au soldat cu eșecuri. Practic, bugetul județului nu a fost în stare să susțină nici o echipă de fotbal, fie că a fost vorba despre FC Inter sau Voința, chiar dacă sibienii s-au declarat mereu dornici să aibă o echipă în Liga Națională. Spunem aceste lucruri făcând o comparație cu celelalte administrații din țară, care întrețin echipe de fotbal sau care au construit stadioane și arene de sport. La Sibiu, singura echipă care a reușit să supravițuiască și să facă performanță este echipa de baschet CSU Atlassib. Consiliul Județean a construit Sala Transilvania, care a găzduit competiții importante internaționale. Din păcate, au existat și probleme, în condițiile în care acoperișul sălii a trebuit reparat în câteva rânduri, deoarece se infiltrau precipitațiile, iar conformarea cu cerințele ISU s-a dovedit o altă „nucă tare“. Dacă până nu demult, ne mândream cu sala sportivă cea mai modernă din Ardeal, acum, odată cu ridicarea Cluj Arena, evenimentele importante se mută la Cluj – vezi meciurile de Cupa Davis și Fed Cup. Iar Sala Transilvania a rămas numai bună pentru a găzdui piața țărănească.
Ei au condus Consiliul Județean între 1992 și 2016
Președinți
l Romeo Marius Trifu (PD, 1992 – 1996)
l Nicolae Nan (PD, 1996 – 2000)
l Eftimie Costeiu (PSD, 2000 – septembrie 2001)
l Constantin Morar (PSD, 2001 – 2004)
l Martin Bottesch (FDGR, 2004 – 2008 și 2008 – 2012)
l Ioan Cindrea (PSD, 2012 – 2016)
Vicepreședinți
l Ioan Vraciu (PDAR)
l Nicolae Cosma (PNL)
l Iosif Moldovan (PC)
l Gheorghe Giurgiu (PNTCD)
l Constantin Morar(PSD)
l Gheorghe Dicu (PNL)
l Ioan Banciu (PSD)
l Nicolae Neagu (PNL)
l Constantin Șovăială (PDL – PNL)
l Marcel Luca (PNL)
De acord cu cele afirmate in acest articol dar cu o exceptie: Statiunea Paltinis apartine in exclusivitate Municipiului Sibiu si ca atare si eventualele lucrari de investitii ar trebui facute de catre Primaria Sibiu.