În biserica evanghelică din Piața Huet, aflată în plin șantier de reabilitare și restaurare, specialiștii au dezvelit elemente care ar putea rescrie istoria Sibiului.
„Este săpătura arheologică a secolului în oraș”, a dezvăluit istoricul sibian Zeno Pinter.
Arheologii speră să descopere mormântul baronului Samuel von Brukenthal, fiind cunoscut faptul că acesta a fost înmormântat aici în 1803, aproape de unul din stâlpii situaţi în faţa altarului, potrivit arheologului Daniela Marcu. „Am găsit mai multe morminte. (…) Din câte ştim şi mormântul baronului se crede că ar fi fost în zona aceasta, dar urmează să verificăm. (…) este posibil în cursul acestei săptămâni sau săptămâna viitoare”, a anunţat Daniela Marcu, astăzi, într-o conferinţă de presă.
Daniela Marcu
Deocamdată, arheologii au descoperit mormântul unui primar important al oraşului, aflat aproape de locul unde se crede că a fost înmormântat Brukenthal.
Pentru arheologi, cea mai mare descoperire de până acum „sunt zidurile bisericii vechi, basilica romanică, fiindcă nu s-a ştiut cu certitudine ce fel de biserică au construit saşii când au venit prima dată în Sibiu”. „Aici, în Sibiu, au construit o biserică din piatră, aproape la fel de mare ca şi biserica actuală, cu ziduri groase de 1,7 metri. Asta arată de la bun început o comunitate cu o forţă extraordinară”, a adăugat cercetătoarea.
Săpăturile au scos la iveală şi un sistem de încălzire în pardoseală, probabil din secolul al XIX-lea, care folosea aer cald, încălzit undeva în exteriorul bisericii, mai susţin arheologii.
După ce se vor termina lucrările de restaurare, vizitatorii Bisericii Evanghelice vor călca nu doar pe lespezi de piatră, ci şi pe bucăţi de sticlă securizată, sub care vor vedea o parte din zidurile vechii biserici.
În prezent, accesul turiştilor este interzis în biserica evanghelică. Lăcașul situat în centrul istoric al Sibiului se va putea vizita parţial până în 2020, după ce aici au început lucrările de renovare, estimate la aproape cinci milioane de euro, o parte însemnată din bani fiind din fonduri europene, potrivit lui Friedrich Gunesch, reprezentant al Consistoriului evanghelic.
Turiştii au acces acum doar în turnul bisericii şi într-o încăpere mai mică numită ferulă, în ale cărei ziduri există o galerie de 67 de lespezi funerare, unică în România. Este vorba de pietrele funerare care acopereau mormintele şi care au fost demontate din nava bisericii în 1853, osemintele fiind pierdute. Din anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica Evanghelică a servit şi ca loc de înmormântare pentru primari, comiţi sau alte personalităţi sibiene. În anul 1796, s-au interzis înhumările în biserică, dar, cu toate acestea, s-a făcut o excepţie în anul 1803, când trupul neînsufleţit al baronului Samuel von Brukenthal a fost depus în cripta amenajată lângă amvon, după cum arată unele izvoare istorice.
