Pensia și salariul la stat vor putea fi cumulate în continuare, în urma deciziei CCR, prin care legea care interzicea cumulul pensie+salariu a fost declarată neconstituțională.
Foto: Arhivă
Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi de către judecătorii Curții Constituționale a României, care au considerat că legea contravine dreptului fundamental la muncă, scrie Monitorul de Cluj.
La finalul lui iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat la CCR legea pensiilor speciale, precum și legea prin care este interzis cumulul pensiei cu salariul.
„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului 2 până la 11 din legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale”, potrivit președintelui Curții Constituționale, Marian Enache.
În aceste condiții, legea se va întoarce în Parlament, pentru a fi pusă de acord cu decizia CCR.
În 29 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare. Anterior, Camera Deputaţilor adoptase, ca for decizional, proiectul legii pensiilor speciale.
Actul normativ se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.
Magistrații de la mai multe instanțe, inclusiv Curtea de Apel Cluj, au decis suspendarea activității, începând din 21 iunie 2023, nemulțumiți de modificarea pensiilor de serviciu, fiind judecate doar cauzele urgente.
În contextul deciziei CCR, angajații de la stat vor putea să beneficieze în continuare de pensii speciale, dar să și muncească la stat.
Potrivit Inaltei Curți de Casație și Justiție, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Sub primul aspect, instanţa supremă arăta că legea are un caracter eterogen şi s-a nesocotit principiul unicităţii reglementării.
Instanţa Supremă susţinea că s-a încălcat art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Un alt motiv de neconstituţionalitate extrinsecă invocat se referă la încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, IICJ a constatat că actul normativ încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.
