Virgil Năstase trăiește ”visul american”, dar în Canada. Absolvent al Liceului de Poliție din Ploiești apoi a Academiei de Poliție, sibianul a lucrat până în 2014 în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul IPJ Sibiu. Apoi, când a simțit că munca lui nu contează și nu e respectată, a preferat să renunțe la tot și să plece în Canada. Acolo a luat-o de la zero. A început ca livrator de pizza și a continuat să facă diferite meserii modeste, până și-a obținut cetățenia și a fost admis la RCMP (The Royal Canadian Mounted Police) Academy. Acum e polițist federal în Toronto, în cadrul Royal Canadian Mountain Police. Și-a întemeiat o familie frumoasă, iar Canada a devenit pentru el „acasă”. În Sibiu mai vine doar în vizită.
Margareta LUPU
foto: Virgil Năstase
Povestea lui Virgil Năstase pare desprinsă dintr-un scenariu de film, dar este cât se poate de adevărată. Este o poveste despre dezamăgiri, noi începuturi, muncă asiduă, dar și despre speranță și împlinire.
Încă de la vârsta de 14 ani Virgil a urmat Liceul de Poliție din Ploiești, apoi Academia de Poliție, pe care a absolvit-o în 2008, când a urmat și un master în Științe Penale. A început apoi să lucreze la Sibiu, în cadrul Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate. În scurt timp și-a dat seama că în România munca lui nu e respectată și că nu vrea să își crească copiii într-o societate în care nu vede nici un viitor, momentan. Așa că în 2014 a lăsat totul în urmă, definitiv, și a plecat în Canada. „Mi-am luat actele de rezidență permanentă și am început de jos. Am fost livrator de pizza, apoi am livrat mâncare. Așa mi-am petrecut primii patru ani în Canada, în Toronto, până am învățat limba engleză și sistemul canadian. Apoi am reușit să-mi echivalez studiile”, povestește Virgil despre primii săi ani în Canada.
foto: Virgil Năstase
Căsătoria
În 2017 Virgil s-a căsătorit, în British Columbia, lângă Vancouver, soția sa fiind canadiancă, originară din El Salvador. În British Columbia a lucrat ca șofer de camion la o seră de flori. Doi ani a livrat flori, apoi a urmat un colegiu, unde s-a specializat în sistemul social și s-a angajat ca asistent social în relațiile cu tinerii cu probleme și dependențe. Apoi, timp de alți doi ani, a urmat dificilul proces de selecție pentru RCMP (The Royal Canadian Mounted Police) Academy Depot Division, situată tocmai în Regina, regiunea Saskatchewan, inima Canadei. Însă a venit pandemia, și planurile i-au fost date peste cap. „În 2021, după ce am fost acceptat și am început Academia, a trebuit să renunț. Începuse pandemia, iar eu aveam acasă un copil mic de numai 9 luni. Șoția mea nu se putea descurca singură, noi neavând pe nimeni în Canada. Așa că am renunțat la Academie, m-am întors acasă și am lucrat încă un an ca asistent social”, povstește polițistul.
foto: Virgil Năstase
Șase luni ”de foc”
Însă Virgil nu a renunțat la visul său. În martie 2022 a reluat cursurile RCMP Academy și a absolvit în 12 septembrie 2022. „Experiența din acea Academie a fost cea mai dureroasă din viața mea. Și eu am făcut opt ani militărie, cum se zice, acasă.
Acolo, în academie, ești un simplu soldat/student. Toți suntem egali. Timp de 6 luni am trecut cu colegii din trupa prin aceleasi suferințe, dureri și bucurii. 24 de ore din 24 trebuia să acționăm ca un singur trup și suflet. Cele 24 de ore ale unei zile nu îți ajungeau să faci ceea ce ți se cerea. La începutul stagiului a venit preotul și ne-a spus că urmatoarele 6 luni o să ni se pară <<cea mai scurtă eternitate>>. Nu s-a înșelat. Apoi ne-au arătat un video cu antrenamentele celor de la Navy Seals, deoarece programul de pregătire este asemănător. În acel video ni s-a se explicat cum să reușeșim să trecem cu succes peste program: te trezești la 4 dimineața și în mintea ta îți spui în continuu că trebuie să reziști până la 6 dimineața. De la 6 dimineața îți spui că trebuie să reziști până la 10, apoi, că până la 12, apoi până la 16, iar la 16 îți spui că trebuie să reziști până la 22 seara, când te pui la somn, și tot așa, de la capăt, în fiecare zi. Mereu trebuie să te focusezi pe ceea ce ai de făcut în acel moment. Să nu te gândești nicio clipă la ziua de mâine, la faptul că și mâine o să faci exact același lucru, că o să cedezi și o să pleci”, povestește Virgil despre cele 6 luni grele de la RCMP.
foto: Virgil Năstase
Sistem bazat pe integritate și onestitate
Virgil a mărturisit că, la început nu a înțeles de ce în Academie a fost obligat să facă anumite lucruri, dar la finalul stagiului de pregătire, totul a căpătat sens. „Urăști fiecare zi petrecută acolo, de aceea foarte mulți abandonează. Dar la final, după absolvire, ești reintegrat și primești un bun venit călduros în rândul forțelor. Ți se insuflă astfel o mândrie aparte pentru faptul că porți acea uniformă. Toți cei care poartă acea uniformă devin frații tăi, pentru că ați trecut împreună prin acel stagiu de pregătire infernal, pe care puțin il termină de 150 de ani încoace. RCMP a devenit familia mea. Și ești privit cu totul altfel când ieși în societate, cu respect și admirație.
Acel program este atât de inteligent conceput, încât toată acea ură pe care o acumulezi în cele 6 luni infernale de pregătire se transformă într-o mândrie greu de descris în cuvinte. Este acel <<esprit des corps>>, cum îl numesc ei.
Acolo valorile esențiale sunt integritatea și onestitatea. Dacă acestea nu le ai, nu o să rămâi în poliție. Ei știu că tu, ca polițist, poți greși, ești om, dar totul se poate repara atâta timp cât îți păstrezi integritatea și onestitatea. Acea uniformă trebuie să rămână imaculată.
De acolo te repartizează unde au ei nevoie de tine. Majoritatea, după absolvirea academia, intra în serviciu general de ordine publica. Dar eu având experiență în munca de polițist, m-au solicitat să lucrez într-o divizie federală”, continuă polițistul.
foto: Virgil Năstase
Dezamăgit de România
Virgil Năstase a explicat și de ce a renunțat la munca lui din cadrul Poliției Române, după patru ani de liceu, alți patru de Academie și un curs de master, și a preferat să înceapă de la zero, într-o țară străină, departe de orașul natal și de familia lui. „Am plecat din Poliția Română pentru că am fost fost foarte dezamăgit de sistemul din România. Am vrut să îmi cresc copiii într-o societate care îi apreciază și le recunoaște meritele și valoarea, dacă muncesc. Am simțit că mi-am irosit aici tinerețea, de fapt adolescența, prin școli militare și nimeni nu a apreciat acest lucru.
Acolo am fost tratat ca un nimeni în Academie, m-au învățat ce înseamnă umilința, dar după ce am terminat academia și am ajuns ofițer RCMP, am devenit cu totul alt om. Am primit respectul pe care în țară nu l-am primit niciodată pentru munca mea.
Acolo toți pornesc de jos. Nu contează cine ai fost și ce ai făcut. În timp, în câțiva ani, poți să demonstrezi ce poți, de ce ești capabil. Mergi la examene, treci și ești promovat. Din păcate, în România, nu este așa. Sunt șefi în Poliția Română mult mai puțin pregătiți și mult mai puțin merituoși decât subalterni de-ai lor. Și aici e vina sistemului. Și atunci ne mirăm de ce lumea nu mai are respect pentru uniformă.
Am plecat pentru că în România nu am fost respectat, munca mea nu a fost respectată, și am fost șocat și uimit să constat cât de respectat sunt acolo, făcându-mi munca. Nu de toată lumea, dar majoritatea oamenilor decenți îți mulțumesc pentru serviciile tale. În țară nu există așa ceva. Dacă în România ar exista respectul pentru polițist, pentru munca pe care acesta o face, cu sigurană și oamenii legii s-ar simți mai responsabilizați și ar deveni conștienți de însemnătatea lor pentru societate. Dacă ar simți respectul acesta al societății, cu siguranță s-ar simți rușinați să mai calce strâmb, ar fi acea presiune socială pe ei, de a se ridica la nivelul așteptărilor. Un singur om poate face de râs întreaga instituție. Și aici nu e o problemă doar a sistemului și a instituției. E a societății!”, este de părere Virgil Năstase.
foto: Virgil Năstase
Ce înseamnă să fii polițist federal canadian
Fostul polițist sibian a vorbit și despre cum este percepută meseria de polițist în Canada. ”În RCMP te învață să te conectezi cu societatea, să fii mereu în contact cu oamenii, pentru că tu ești în serviciul comunității.
De aceea când există un pericol iminent, un terorist, de exemplu, toate regulile de intervenție se schimbă automat. Tu, ca polițist, ești primul care intervine, pentru a proteja viața cetățenilor cu prețul vieții tale. Însă nu trebuie să neglijezi niciodată siguranța personală. Acolo așa ești antrenat. Și tocmai de aceea acolo munca unui polițist este atât de respectată, iar viața lui este valoroasă pentru societate. Pentru că el este cel care protejează, chiar cu prețul vieții sale, comunitatea. Și oamenii se așteaptă la asta de la tine. De aceea, când te văd în uniformă, pe stradă, te respectă. Te privesc cu respect și încredere. Desigur….și acolo mai sunt <<uscături>>, chiar și în poliție, dar nu este ceva generalizat”, spune Virgil.
Înapoi în țară? „Poate doar la pensie, pentru câteva luni pe an. Dar îmi lipsesc Sărbătorile petrecute acasă, cu familia și prietenii”.
Virgil Năstase este acum polițist federal federal în Toronto, în cadrul Royal Canadian Mountain Police. Are o soție și doi copii care nu au fost niciodată în România, dar și el vine rar, în concedii scurte. Îi mai are în Sibiu doar pe mama și pe fratele său, care e de asemenea polițist. Tatăl i-a murit recent. Mărturisește că în țară nu mai are de gând să se întoarcă, decât în vizită. ”Acum mi se pare mult și să vin două săptămâni în concediu. Când ți-ai întemeiat o familie acolo, ai o viață a ta…..Aici când vi toată lumea e stresată, presată, cu nu știu câte probleme…
Mi se pare că România s-a mai dezvoltat, în ceea ce privește oportunitățile. Dar aici oamenii sunt încărcați de probleme. Deși, dacă trec prin centrul Sibiului, de exemplu, și mă uit pe tersase, nu se prea vede asta, în ciuda faptului că prețurile sunt cam la fel ca în Canada”, conchide Virgil.
