Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului din Sibiu a fost vineri seară una dintre cele mai animate locații ale Nopții Cercetătorilor 2025. Publicul a descoperit aici ateliere diverse, de la gustul autentic al soiurilor vechi de mere și arta berii, până la tehnologii de vârf pentru analiza alimentelor și monitorizarea culturilor agricole.
de Ștefana BABA
Sursa Foto: Mesagerul de Sibiu
Tradiție și gusturi autentice
Ateliere precum „Merele Bunicii – Soiuri vechi de măr din Mărginimea Sibiului – Tradiție, gust și știință” au readus în prim-plan soiurile măr specifice zonei noastre. În aceeași direcție, vizitatorii au putut experimenta „Microcosmosul aluatului” sau o „Vizită virtuală într-o fabrică de ciocolată”, descoperind procese ascunse din spatele unor produse familiare.
Știință cu gust și culoare
Chimia și gastronomia au fost transformate în experiențe interactive: „Chimia precipitatelor – Spectacolul reacțiilor în laborator”, „Detectivul pH-ului – Explorări colorate în sol, apă și alimente”, iar atelierele dedicate berii – „Știința din spatele berii – între tradiție și inovație” și „Cum se face berea? Știință, tehnologie și inovație” – au îmbinat armonios și cu succes cunoștințele științifice cu pasiunea pentru gust și tradiție.
Sursa Foto: Mesagerul de Sibiu
De la sănătate la siguranța alimentară
Au atras atenția și atelierele cu aplicabilitate directă pentru stilul de viață: „Sucurile nutraceutice” au fost prezentate ca o alternativă sănătoasă și convivială, în timp ce „Igiena și reguli de bază la consumul alimentelor” a transmis mesaje utile pentru consumatori. Totodată, standul „Unicat entomologic” a oferit publicului ocazia să descopere fascinanta lume a albinei Apis mellifera.
Sursa Foto: Mesagerul de Sibiu
Drone și senzori inteligenți pentru o agricultură sustenabilă
Un alt punct de atracție al serii a fost sistemul robotic de monitorizare a culturilor agricole, coordonat de Prof.univ.dr.ing Romulus Iagăru. Proiectul demonstrează cum tehnologiile emergente pot revoluționa practicile agricole, reducând utilizarea substanțelor chimice și crescând eficiența în ferme. „Standul nostru are la bază faptul că tehnologiile emergente oferă în prezent oportunități și provocări inclusiv pentru mediul agricol, astfel că laboratorul de management oferă studenților un sistem robotic de monitorizare a culturilor”, a explicat Prof.univ.dr.ing Iagăru.
Sursa Foto: Mesagerul de Sibiu
Sistemul este alcătuit din mai multe componente. Prima vizează monitorizarea aeriană, realizată cu drone echipate cu camere hiperspectrale. Acestea permit identificarea rapidă a vulnerabilităților din agroecosisteme, pe care cercetătorii le pot analiza apoi punctual, pentru a aplica tratamente doar acolo unde este nevoie. „În felul acesta putem să identificăm într-o perioadă foarte scurtă anumite vulnerabilități pe care ulterior le putem studia țintit, astfel încât să oferim o soluție dedicată acestora pentru corectarea lor, mergând pe ideea reducerii numărului de tratamente și în special cantităților de substanțe chimice”, a detaliat profesorul.
A doua componentă o reprezintă stația mobilă de colectare a datelor de la sol, care furnizează informații precise despre pH, conductivitatea electrică, temperatura și umiditatea solului, fiecare măsurătoare fiind georeferențială. Datele culese se corelează apoi cu imaginile aeriene, oferind o imagine completă a evoluției în timp. „De asemenea, sistemul robotic mai conține o stație de integrare a datelor, datele colectate de drone, datele colectate de senzori de sol, datele colectate de stația meteo pe care o avem amplasată în câmpurile noastre experimentale, toate sunt transmise către această stație care le integrează și ne ajută să le prelucrăm cu ajutorul unor softuri dedicate atât de procesarea imaginilor, cât si de analiză și interpretare a acestora”, a adăugat Prof.univ.dr.ing. Romulus Iagăru.
Sursa Foto: ULBS
Pe lângă valoarea practică imediată, proiectul are și o misiune educațională: aceea de a-i instrui pe studenți să folosească tehnologiile moderne pentru a lua decizii mai bune în agricultură. „În final ne dorim să îi instruim pe studenții noștri să își îmbunătățească managamentul în cadrul fermelor și să obțină produse mai sănătoase”, a conchis profesorul.
DataBox: analiza fructelor cu ajutorul inteligenței artificiale
În zona dedicată cercetării aplicate, S.l.dr.ing. Ketney Otto a prezentat „DataBox – un laborator portabil de analiză spectrală și captură inteligentă de imagini”.
Sursa Foto: Mesagerul de Sibiu
„Avem aici un ansamblu, o cutie realizată prin imprimare 3D, am folosit acid polilactic. În acest dispozitiv avem mai mulți senzori, senzor spectral, senzor de umiditate, de temperatură și un senzor de culoare și un telefon cu care captăm imaginea. Toate aceste informații ajung pe calculator unde practic are loc o fuziune a datelor, toate datele sunt colectate și procesate cu ajutorul inteligenței artificiale care ulterior ne poate furniza anumite predicții, ne poate spune gradul de maturare al fructelor, ne poate spune aproximativ compoziția produselor alimentare fără să mai fie nevoie de analize complexe de laborator”, a explicat S.l.dr.ing. Ketney Otto.
Sursa Foto: ULBS
Dispozitivul ar putea fi folosit în centre de distribuție sau supermarketuri, unde prețurile produselor se ajustează automat în funcție de calitatea lor. „O banană degradată nu poate avea același preț ca una perfectă pentru consum. Totul se face automat. Așa se elimină forța umană în anumite sectoare, asta nu înseamnă că pe acei oameni îi concediem, ci le dăm alte sarcini mult mai utile și mai profitabile companiei.”, a adăugat cercetătorul.
„Ne bucurăm că am avut foarte mulți vizitatori la standurile noastre. Interesul publicului a fost peste așteptări și putem spune că a fost o ediție reușită a Nopții Cercetătorilor”, a declarat Prof.univ.dr.ing. Anca Șipoș.
Sursa Foto: ULBS
