În perioada 12 -18 noiembrie, leul a recuperat faţă de euro pierderile provocate de demisia cabinetului Ponta şi a rezistat presiunilor apărute după atacurile de la Paris. După desemnarea drept premier a lui Dacian Cioloş şi instalarea noului cabinet, tensiunile din piaţa valutară s-au temperat, cursul monedei unice fluctuând între 4,4377 şi 4,4458 lei, maxim atins la finalul perioadei, când tranzacţiile s-au realizat între 4,4380 şi 4,4490 lei, cu închiderea la 4,4420 – 4,4450 lei.
Această evoluţie arată faptul că fundamentele economice româneşti nu s-au schimbat, iar criza politică s-a terminat, odată cu instalarea noului guvern tehnocrat. De altfel, România a înregistrat în trimestrul 3 cea mai puternică creştere economică din UE comparativ cu trimestrul precedent. Potrivit estimărilor publicate de Eurostat, PIB-ul românesc a crescut cu 1,4%, în timp ce economia zonei euro a crescut în trimestrul al treilea cu 0,3%, iar cea a UE cu 0,4%.
Cea mai mare apreciere a avut-o cursul dolarului american. Media a urcat de la 4,1408 lei, la începutul perioadei, la 4,1655 lei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fluctuat între 4,156 şi 4,177 lei, iar o medie mai ridicată, de 4,1720 lei, a fost înregistrată în 15 aprilie. Faţă de finalul lui octombrie, aprecierea este de peste 14 bani. Moneda elveţiană, care a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,076 şi 1,084 franci/euro, a atins un maxim de 4,1226 lei, la începutul perioadei, minimul de 4,1093, la finalul ei. Faţă de finalul lunii trecute, creşterea francului elveţian este de peste 2 bani. Perechea euro/dolar a scăzut la finalul perioadei la 1.0631 dolari, minimul ultimelor şapte luni, maximul perioadei fiind de 1,0817 dolari. Atingerea noului minim de către euro a fost provocată, pe lângă atacurile teroriste de la Paris, de declaraţiile lui Mario Draghi, preşedintele BCE, şi ale economistului şef al instituţiei, Peter Praet, care au afirmat că o creştere durabilă a economiei din zona euro, cât şi ajungerea la o inflaţie acceptabilă rămân incerte, în ciuda faptului că dobânda-cheie se află la un minim istoric, măsură dublată de injectarea lunară în economie a 60 miliarde de euro, ceea ce va necesita noi măsuri de relaxare cantitativă a politicii monetare.
Dolarul se află pe un trend ascendent, odată cu înmulţirea pariurilor pe o decizie, din partea Comitetului de politică monetară al Rezervei Federale americane, de majorare a dobânzii la 0,4%, la ultima întâlnirea a sa de la jumătatea lui decembrie, după 7 ani de relaxare monetară fără precedent. În opinia analiştilor de la Credit Suisse, Fed va majora dobânda de politică monetară de patru ori în 2016.
