Ziua Internațională a femeii este marcată anual la data de 8 martie pentru a sărbători atât realizările sociale, politice și economice ale femeilor, cât și pentru a onora lupta împotriva discriminării și violenței care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii.
Foto: Arhivă Mesagerul de Sibiu
Potrivit Wikipedia, Ziua Internațională a Femeii este un punct focal în mișcarea pentru drepturile femeilor, atrăgând atenția asupra unor probleme precum egalitatea de gen, drepturile reproductive și abuzul împotriva femeilor. De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.
Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975 care a fost declarat Anul Internațional al Femeii.
Originile zilei de 8 martie
Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 martie 1909 în urma unei decizii a Partidului Socialist American sub denumirea „Ziua națională a femeii”. La 23 martie 1909 în New York a avut loc o conferință a socialiștilor americani unde s-a discutat despre drepturile femeilor.
În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Clara Zetkin împreună cu colega ei Luise Zietz propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume.
Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie.
8 martie în lumea socialistă
În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste folosind sloganul „Pace si pâine”.
Greva s-a răspândit in întregul oraș, ceea ce a dus la Revoluția din Februarie, noul guvern provizoriu garantând dreptul femeilor la vot. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare. In 1922 sărbătoarea a fost adoptata si de către comuniștii chinezi, iar în 1949 a fost proclamată sărbătoare oficiala, femeile având după-amiaza liberă.
Răspândirea in occident si recunoașterea de către Națiunile Unite
După Primul Război Mondial sărbătoarea a fost uitată în cea mai mare parte in occident. La sfârșitul anilor 60, a fost readusă la viață de unele grupări feministe sub numele „Ziua internațională a luptei feministe”. Noul nume semnifica resurgența radicalismului politic, ziua femeii fiind adesea sărbătorită alături de diferite organizații de stânga, dar și o moderată distanțare față de politica de partid organizată. Sărbătoarea a devenit din ce în ce mai populară până când a fost sărbătorită de Organizația Națiunilor Unite în 1975.
Următoarea etapă în instituirea zilei dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.
Mitul Grevei din 1857
Când sărbătoarea a fost readusă la viață în Occident, a apărut și un mit despre originea datei de 8 martie. Potrivit mitului, data 8 martie a fost aleasă în memoria unei greve din 1857 a muncitoarelor textiliste din New York, însă nu exista nici o sursă care sa ateste existența grevei. Mitul a fost folosit pentru a promova solidaritate între mișcarea feministă și cele muncitorești de stânga, dar și pentru a separa sărbătoarea de originile comuniste.
