Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Dar, în plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile ebraice mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), așa încât data Paștelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară.
Marea Schismă a produs decalajul
Inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi), din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional, bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, și după 1900 a ajuns să fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
La latitudinea fiecăreia
Congresul interortodox desfășurat la Istanbul în 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian și Paștele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian.
Astfel, deși este cea mai importantă sărbătoare creștină, Paștele catolic și cel ortodox nu cad în aceeași zi decât rareori, așa cum s-a întâmplat în 2014 și se va mai întâmpla în 2017. Paștele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie și niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai și niciodată în martie.
Pacat mare pentruca milioane de Ortodocsi traiesc in lumea catolica si Invers plus Famili mixte pana siCopii sufere la vacanta Cred ca ar fi cazul mai mari Bisericilor sa gandeasca ca an acest secol nu ca an secolul 15