Avem fobii, psihoze și prejudecăți legate de anumite părți ale corpului, de unele gesturi și manifestări, sau activități și zone ale societății.
Vorbim cu ardoare și interes despre fizionomia umană, despre bicepși și abdomen, dar avem rețineri și o pudoare evidentă atunci când vine vorba despre anumite părți ale aparatul digestiv sau despre zonele erogen – reproductive. Vorbim in șoaptă, sau deloc, despre ce se petrece în toaletă, ori în cabinetele gastroenterologilor.
Astăzi, vă invităm să dedicăm câteva minute unei astfel de zone situate în aria de penumbră a societății, respectiv partea inferioară a ”aparatului digestiv” al societății moderne: stația de epurare ape uzate.
Preluarea și tratarea apei uzate din gospodării a devenit o problemă serioasă pentru zonele urbane si periurbane în întreaga lume, deci și pentru Sibiu, pe fondul creșterii populației, dar și a dorinței conducătorilor orașului de a se alinia la cerințele unui trai civilizat. La 1887, se interzicea deversarea apelor uzate în rigolele stradale, evacuarea făcându-se, contra unei taxe, cu cisterne metalice trase de cai. Construcția canalizării, între 1906 și 1908, a impus și realizarea unei ”Decantări orășenești”, pentru curățarea apei uzate.
Din 1908, până în 1970, apele uzate au fost tratate mecanic la ”Decantarea orășenească” din strada Solidarității. Aici au existat 2 decantoare, 2 stații de pompare, un biofiltru realizat din piatră de râu, ansamblul asigurând tratarea unei cantități de apă uzată de 120 litri / secundă, reprezentând 432 mc/oră.
Între 1968 și 1970 a fost construită actuala Stație de epurare a orașului Sibiu, amplasată pe malul Cibinului, lângă localitatea Mohu.
Inițial, procesul de epurare era compus din treapta mecanică și, din 1972, treaptă biologică. Apa uzată trece prin două tipuri de grătare, rare și dese, unde sunt reținute obiectele de diferite dimensiuni aruncate, abuziv, în canalizare. Apoi apa ajunge în decantoarele primare unde ”scăpă” de nisip și grăsimi. Treapta biologică presupune utilizarea de bacterii ce descompun materiile organice, compușii de azot și fosfor din apa uzată. În cazul în care în canalizare sunt deversate diferite substanțe chimice (diluanți, vopsele, produse petroliere, detergenți etc), activitatea bacteriologică este inhibată sau chiar blocată. În urma fermentării, rezulta biogaz care, până acum mai bine de 10 ani, era ars în aer liber.
Cu sprijinul primei finanțări europene, derulate prin programul ISPA între anii 2005 – 2010, stația de epurare a fost modernizată: linia mecanică precum si linia bacteriologică au fost retehnologizate, a fost sporită capacitatea de epurare, iar biogazul rezultat din fermentarea nămolului a fost introdus în două generatoare de energie electrică, producția rezultată acoperind o bună parte a necesarului stației, precum și căldura pentru procesul de fermentare al nămolului. Practic, nămolul generează ”energie verde”.
Înainte de a fi depozitat în halde, nămolul este deshidratat, fiind adus la parametrii care permit utilizarea acestuia în agricultură.
Trebuie menționat ca reabilitarea Stației de epurare a fost efectuată integral prin împrumutul BERD realizat de către Apă Canal Sibiu și garantat de Primăria municipiului Sibiu, aceasta reprezentând cofinanțarea operatorului regional în cadrul programului ISPA.
În dorința de a reduce cât mai mult impactul asupra naturii, Stația de epurare a cunoscut o nouă etapă de modernizare, tot cu sprijin financiar european, prin programul POS Mediu, derulat în perioada 2011-2015. Celor două trepte de tratare, mecanică și biologică, le-a fost adăugată o a treia, care vizează eliminarea azotului și fosforului din apa uzată, la parametrii ceruți de către legislația națională, care este mai restrictivă decât cea europeană.
În prezent, capacitatea de tratare a stației este de 3.200 mc / oră pe timp uscat și 5.000 mc / oră pe timp umed, asigurând epurarea apei uzate din Sibiu, Cisnădie, Șelimbăr, Rășinari, Șura Mare și Hamba. De asemenea, au fost construite două bazine de câte 2.500 mc fiecare, ce înmagazinează temporar apa uzată pe timpul ploilor de mare intensitate, atunci când capacitatea de procesare este mai mică decât volumul de apă care intră în stație.
Este normal să existe mirosuri neplăcute în stația de epurare și apropierea acesteia ?
Cu siguranță, da ! Nu trebuie să uităm că aici sunt tratate apele uzate de la aproximativ 200.000 de locuitori, că în fiecare zi este epurată peste 50.000 de metri cubi de apă uzată, care generează 22 de tone de nămol ce ajung în haldele de depozitare aflate în apropierea stației.
Așadar, în cazul în care ajungeți lângă stația de epurare, sau la o distanță mai mică de 300 de metri de aceasta, este absolut normal să simțiți un miros specific acestei activități, miros care se poate asocia cu un deranj olfactiv mai pronunțat sau mai scăzut, funcție de sensibilitatea caracteristică fiecărei persoane.
Deși în ultimele 8 luni au existat speculații pe marginea mirosurilor resimțite de către locuitorii comunei Șelimbăr, nici o instituție de control nu a stabilit că Stația de epurare Mohu este sursa acestui disconfort.Dealtfel, mirosurile emanate în zona stației nu s-au modificat cu nimic în ultimii 5 ani, de când au fost finalizate ultimele lucrări de investiții. Deci nu s-a întâmplat nimic special în ultimele 8 luni calendaristice , care să îndreptățească vecinătățile asupra bănuielilor de apariție aici a unor surse noi de poluare olfactivă.
Cum este influențată buna funcționare a stației de epurare de către abonați ?
În stația de epurare ajunge întreaga cantitate de apă provenită din canalizare, inclusiv obiectele ce nu ar trebui aruncate în toaletă, ci în coșul de gunoi. Mai mult decât atât, există cazuri în care sunt ridicate capacele de cămin de pe colectoare (conducte de mari dimensiuni ce transportă apa uzată din rețeaua localității înspre Stația de epurare) și sunt aruncate obiecte de mari dimensiuni (haine, pături, covoare), încălțăminte, cadavre de animale, televizoare, crengi și multe altele care ajung să blocheze accesul apei uzate în stație. Nu de puține ori, Stația de epurare Mohu a fost inundată întrucât obiectele aruncate abuziv în canalizare sau în colectoare au înfundat zona de grătare, punând în pericol atât siguranța personalului deservent cât și buna funcționare a întregului sistem.
De ce este necesar un canal de bypass ?
În cazul ploilor de mare intensitate, când cantitatea de apă colectată depășește capacitatea de procesare, sau în situația în care Stația de epurare nu are capacitate suficientă de procesare din anumite motive tehnologice ( cum este cel amintit mai sus, legat de obiectele aruncate abuziv în canalizare ), sistemul intră automat în protecție și este deschis stăvilarul de pe canalul de bypass, o parte din apa uzată fiind deversată în Râul Cibin, fără a mai fi tratată. Acest procedeu este absolut necesar și este utilizat în toate stațiile de epurare întrucât este singura metodă prin care surplusul de apă este înlăturat tocmai pentru a putea asigura continuitatea tratării cantităților de apă pentru care a fost proiectată stația.
Stăvilarul de pe canalul de bypass se deschide treptat, funcție de debitul suplimentar și se închide imediat după ce volumul de apă scade la nivelul capacității de tratare a stației.
Soluția evacuării surplusului de apă uzată a fost prevăzută în proiectul de execuție al stației, care a fost avizat de toate instituțiile implicate în gestionarea apelor uzate și protecției mediului.
Deversările sunt comunicate, conform avizelor ce reglementează activitatea de epurare a apelor uzate, Apelor Române, Gărzii de Mediu cât și Agenției pentru Protecția Mediului, urmând ca Apă Canal Sibiu SA să plătească, suplimentar, către Apele Române, un tarif pentru deversare, funcție de gradul de încărcare și cantitatea de apă cursă prin canalul de bypass. Astfel de situații sunt generate de fenomenele meteorologice extreme, aversele fiind tot mai intense în ultimii ani, dar și de blocajele provocate de cei ce confundă canalizarea cu ghena de gunoi !
Toate aceste situații nu sunt imputabile societății Apă Canal Sibiu, care nu poate decide ”cât” și ”unde” plouă și nici nu are posibilitatea să verifice ce aruncă fiecare abonat în rețeaua de canalizare. Repetatele apeluri la civilizație și comportament responsabil eșuează, nu de puține ori, în fața nepăsării sau a relei-credințe, dovadă fiind tonele de deșeuri extrase din apa de canalizare.
Uneori, după o perioadă de secetă, la prima ploaie mai abundentă, grătarele sunt efectiv blocate de gunoaie, după cum reiese și din imaginile alăturate.
Trebuie menționat faptul că în perioadele ploioase, în Stația de epurare intră debite de apă duble față de perioadele uscate (când nu plouă). Prin urmare, în aceste perioade există o diluție de 50% a apelor reziduale , fiind practic un amestec de 1/1 apă reziduală cu apă de ploaie ! Pe bypassul Stației de epurare se deversează astfel de ape diluate și în nici un caz fecale , așa cum se reclamau zilele trecute în anumite publicații locale !
Despre episodul ”deversărilor neanunțate” și amenzile primite
Pe fondul precipitaților puternice din ziua de 20 mai, cât și al celor din ziua precedentă, cantitatea de apă care ajungea în Stația de epurare Mohu a depășit capacitatea de tratare astfel încât sistemul SCADA, care gestionează activitatea liniilor de tratare, a deschis automatstăvilarul de bypass, evacuând surplusul de apă uzată direct în râul Cibin. Acționarea stăvilarului se face treptat, funcție de volumul de apă existent la intrarea în stație. Măsura activării canalului de bypass a fost comunicată Dispeceratului Apelor Române de către angajații stației, conform procedurilor și avizelor în vigoare.
Anexăm, pentru cei interesați, transcrierea convorbirii telefonice care a avut loc între inginerul tehnolog al Stației de epurare si dispecerul de serviciu al Sistemul de Gospodărire al Apelor Sibiu, în seara zilei de 20 mai 2020. Oricine poate constata că această instituție a fost anunțată despre deschiderea stăvilarului și că celor veniți în control li se permitea accesul în stație, inclusiv pentru prelevarea de probe privind calitatea apei deversate. De altfel, canalul de bypass este situat in afara Stației de epurare, iar accesul la acesta nu este îngrădit nimănui!
Care au fost, de fapt, evenimentele ? În seara zilei de 20 mai, la poarta Stației de epurare s-au prezentat câțiva cetățeni ce doreau să intre în obiectiv, în dorința de a identifica sursa mirosurilor neplăcute resimțite în zona în care locuiesc. Curios este faptul că au făcut acest lucru exact în ziua in care a plouat mult și bypassul Stației de epurare a fost deschis parțial, lucru anunțat către organele statului îndreptățite sa fie anunțate: Garda de Mediu Sibiu și Sistemul de Gospodărire al Apelor Sibiu.Într-o zi în care aceste mirosuri nu puteau fi resimțite datorită perdelei de ploaie … ! Alături de aceștia s-au aflat și reprezentanți ai Apelor Române, Gărzii de Mediu și ai Poliției, cererea de acces fiindu-le acceptată după parcurgerea procedurii interne privind accesul într-un obiectiv de importanță sporită, cu reguli clare de acces, dublate în această perioadă de măsuri suplimentare de securitate generate de starea de alertă sanitară.
Și cu acel prilej, nimeni nu a constatat că Stația de epurare Mohu este sursa mirosurilor reclamate de cetățenii comunei Șelimbăr.
Motivele pentru care Apele Române și Garda de Mediu au aplicat amenzi societății Apă Canal Sibiu SA pentru evacuarea surplusului de apă prin canalul de bypass sunt cel puțin obscure, scăpând unei judecăți logice. De altfel, Apă Canal Sibiu SA a întreprins măsura contestării celor două sancțiuni în instanțele judecătorești, bazându-se pe dovezile clare pe care le deține legat de faptul că a anunțat în timp real organele statului asupra deschiderii bypassului Stației de epurare și că afost permis accesul organelor de control în incinta stației. O parte dintre cei prezenți acolo cu acea ocazie (persoane private, care făcuseră o reclamație la 112) au adus injurii , amenințări și acuze grave angajaților Apă Canal Sibiu SA , care deserveau Stația de epurare , atribuindu-le acestora calificativul de „criminali” ! Si pentru ce oare? Pentru că acceptă să presteze o activitate indezirabilă, primind un salariu modest, care clar nu reflectă importanța și dificultatea muncii depuse, dar pe de altă parte este în concordanță cu ceea ce oferă România la ora actuală în acest domeniu !?
Este inexplicabil și curios faptul că Sistemul de Gospodărire al Apelor ( SGA) Sibiu s-a lăudat în presa locală despre faptul că a aplicat amenzi uriașe societății Apă Canal Sibiu SA, cu mult înainte ca noi să fi fost anunțați despre existența respectivelor amenzi și fără sa fi fost chemați la întocmirea procesului verbal de contravenție !
Acesta este și motivul pentru care nu am avut nici o reacție la aparițiile din presa locală, crezând că sunt fake news și nedorind să participăm la polemici fără conținut. Am primit acele amenzi, prin poștă, după o săptămână !
Motivul invocat? Pandemia ! Vasăzică, la ora 21, în seara zilei de 20 mai 2020, nouă persoane străine și agitate la poarta Stației de epurare, nu erau în pandemie! A doua zi, în schimb, a apărut brusc pandemia și nu a putut fi invitată la sediul SGA nici o persoană care să ne reprezinte la întocmirea procesului verbal de contravenție care ni se adresa!
Nu putem înțelege astfel de acțiuni în forță ale unor autorități ale statului, plătite din banul public, care în loc să caute motivele reale ale mirosurilor resimțite sau nu de către unii cetățeni , preferă să afișeze evenimente „construite” în acest fel , ca acoperire a incompetentei unora dintre proprii angajati !
Cum poți oare să spui minciuni, să dai amenzi în baza acelor minciuni și apoi să te afișezi și în presă cu ele ?! Fiți siguri că avem dovezi asupra celor afirmate, altfel nu am face aceste declarații ! Oare, să fi început campania electorală?
De ce Stația de epurare ape uzate ? Doar pentru că reprezintă o parte refulată a „organismului urban” și este mai simplu să privești în această direcție decât să-ți cercetezi și alte ”părți ale corpului”, care probabil nu sunt bine întreținute ?
Dar am arătat destule despre acel eveniment straniu, care evident ne-a marcat prin starea de nedreptate la care am fost supuși , haideți mai bine să ajungem la o concluzie cu privire la tratarea apelor uzate în orașul nostru !
În prezent, Sibiul poate afirma că are una din cele mai performante stații de epurare din România, care respectă legislația de mediu privind tratarea apelor uzate. Pentru ca acest obiectiv esențial să funcționeze trebuie ca fiecare utilizator al rețelei de canalizare să facă două lucruri simple: să nu arunce în vasul de toaletă obiectele destinate coșului de gunoi și să nu golească în obiectele sanitare substanțe poluante, care nu sunt destinate deversării în canalizarea urbană, pentru că toate acestea nu fac decât să îngreuneze procesul de epurare, prin care apa uzată redevine prietenoasă cu mediul înconjurător și este restituită circuitului natural !
Ca dovadă a bunei credințe și deschiderii față de toți abonații noștri, atunci când va înceta starea de alertă iar situația epidemiologică o va permite, Stația de epurare Mohu își va deschide larg porțile pentru toți cei ce doresc să afle, în mod direct, cum funcționează acest obiectiv. Nu avem absolut nimic de ascuns și credem că un public informat și educat poate deveni un partener de nădejde al societății noastre !
Director general, ing. Vasile Maier
