Cei mai mulţi dintre români aleg să călătorească în weekend în destinaţii autohtone, în principal datorită dorinţei de a vizita mai multe locuri şi din cauza lipsei de timp, motivul nefiind neapărat financiar, a precizat pentru AGERPRES Traian Bădulescu, consultant în turism.
foto: Ovidiu Lebu
„Foarte mulţi turişti aleg un sejur extern principal şi apoi preferă să-şi petreacă mai multe weekend-uri în România. Pe de altă parte, sărbătorile legale permit turiştilor să-şi petreacă mai multe weekend-uri prelungite în destinaţiile turistice din ţară, şi aici vorbim de Paşte, Rusalii, 1 Iunie sau 1 Decembrie. Turismul de weekend reprezintă un bonus al vacanţelor, mai bine zis la sejurul clasic, de 5-10 nopţi”, spune Traian Bădulescu.
Destinaţiile depind mult de sezon. Bădulescu apreciază că vara cei mai mulţi turişti merg pe litoral sau, eventual, în staţiuni montane şi zone de turism rural. Primăvara şi toamna românii aleg, în principal, staţiunile montane, care, de asemenea, se bucură de succes şi în timpul iernii.
„Tot în timpul verii, românii aleg city break-uri în oraşele turistice ale României. Vara, fiind o perioadă mai slabă din punct de vedere al turismului de evenimente şi de afaceri, tarifele la hoteluri sunt ceva mai reduse. Un mare rol îl au zborurile interne low cost, care au contribuit la dezvoltarea city break-urilor pe România. O cerere în creştere se înregistrează pentru Cluj, dar şi pentru alte oraşe precum Sibiu, Timişoara sau Iaşi. City break-urile în România reprezintă deja un produs care începe să se dezvolte”, spune Traian Bădulescu.
Acesta apreciază că majoritatea românilor petrece, de obicei, sejururi în propria ţară pe litoral şi în staţiunile balneare, în special pentru tratament. La polul opus se află staţiunile montane, oraşele turistice şi zonele de turism rural.
„Este firesc să fie aşa, datorită proximităţii dar şi a faptului că unui turist îi sunt de ajuns maximum trei zile pentru a vizita aceste zone. De aceea, este drept, structurile de cazare întâmpină uneori greutăţi: înregistrează un grad mare de ocupare în timpul weekend-ului şi în perioadele sărbătorilor legale şi un grad mai redus de ocupare în timpul săptămânii. Starea de fapt ar putea fi rezolvată prin atragerea cât mai multor turişti străini, care nu ar veni, neapărat, doar pentru un weekend”, spune Traian Bădulescu.
Acesta opinează că, atât datorită aderării României la Uniunea Europeană, cât şi datorită creşterii numărului de legături aeriene şi, nu în ultimul rând, dezvoltării turistice, unele oraşe au început să devină destinaţii de city break.
Traian Bădulescu apreciază că pe primul loc este municipiul Bucureşti, care, în 2017, a primit, potrivit Institutului Naţional de Statistică, peste 1,2 milioane de turişti străini, aproape jumătate din numărul străinilor care sosesc anual în România. Anul trecut, România a găzduit, 2,76 de milioane de turişti străini. Tot în Bucureşti au fost înregistraţi peste 800.000 de turişti români. Numai hostelurile din Bucureşti au găzduit, anul trecut, peste 40.000 de străini, majoritatea, tineri, încadrându-se în categoria backpackers şi venind în regim city break, dar low cost.
„De 3-4 ani, ponderea turiştilor de leisure, care vin pentru destinaţia Bucureşti sau beneficiază de cel puţin o noapte de cazare în Capitală, atât români, cât şi străini, este în creştere. Sibiul s-a remarcat drept primul oraş turistic internaţional al României, datorită faptului că, în 2007, a fost Capitală Culturală a Europei. Judeţul Sibiu a fost vizitat, anul trecut, de 163.940 de turişti străini, din care circa jumătate (80.000) au preferat un city break în oraşul Sibiu. Sibiul are ca avantaj major calendarul bogat de evenimente, dar şi infrastructura de cazare: hoteluri, pensiuni, vile pentru toate buzunarele”, spune Traian Bădulescu.
Un alt reper al vacanţelor de weekend este judeţul Braşov care a primit, anul trecut, 201.157 de turişti străini, dintre care o mare parte au ales zona de turism rural Bran-Moieciu, staţiunile Predeal şi Poiana Braşov. Consultantul de turism apreciază că pentru turismul în Braşov un minus este lipsa aeroportului propriu, majoritatea turiştilor străini aterizând pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti.
„Cluj a devenit renumit prin festivalurile precum Untold sau Electric Castle şi a devenit un oraş al evenimentelor, concertelor, evenimentelor sportive. Cluj a primit 135.299 de turişti străini anul trecut, dintre care o parte au venit pentru evenimente, iar o parte pentru afaceri. De asemenea, Clujul are o varietate mare de hoteluri (circa 40, la începutul anilor 90 când Bucureşti nu avea mai mult de 50) şi hosteluri, iar ca branduri internaţionale amintesc de Doubletree by Hilton, Ramada, Hampton by Hilton, Golden Tulip. Asemeni Clujului, al oraş solicitat este Timişoara, care beneficiază de aeroport internaţional şi de conexiuni aeriene. Timişoara are un avantaj de care trebuie să profite: în 2021 va fi Capitala Culturală a Europei”, spune Bădulescu.
Cu toate acestea, Oradea este revelaţia ultimilor 2-3 ani. Pe lângă avantajul de a se afla la graniţa de vest a ţării şi de a avea un aeroport recent modernizat, Oradea se remarcă şi prin vecinătatea cu staţiunea balneoclimaterică Băile Felix.
Turismul de weekend din România ar fi mult impulsionat dacă s-ar dezvolta reţeaua de autostrăzi şi cursele aeriene low cost pe cât mai multe aeroporturi, care să lege între ele oraşele mari, crede Traian Bădulescu. Oportună ar fi şi apariţia unor trenuri de mare viteză, alături de infrastructura necesară.
„Spun asta pentru că, la ora actuală, unui bucureştean îi va fi destul de greu să petreacă doar un weekend în Maramureş sau Bucovina, precum şi unui bucovinean sau maramureşean îi va fi greu să petreacă un weekend în Bucureşti. Doar drumul cu automobilul sau cu trenul poate dura 8-12 ore”, subliniază consultantul în turism.
România este foarte atractivă pentru destinaţiile turistice de weekend. Traian Bădulescu este de părere că putem avea, ca destinaţii de weekend, oraşele turistice, staţiunile de pe litoral, staţiunile montane, cele balneare, localităţile sau zonele unde se află parcuri de aventură sau de distracţie, Delta Dunării.
