Viitorul Pactului Verde European a fost unul dintre cele mai importante puncte pe care le-am dezbătut recent alături de colegii mei din Comisia pentru Politică Economică (ECON) din Comitetul European al Regiunilor, abordând teme cu impact la nivel local și regional în UE din sfera industriei, IMM-urilor, tranziției digitale, politicii economice, investițiilor și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Foto: CJ Sibiu facebook
Creșterea nivelului mării, creșterea temperaturilor estivale și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme (inundațiile, secetele și furtunile) sunt efecte ale schimbărilor climatice cu impact semnificativ si costisitor asupra comunităților noastre.
În acest context un „Pact Verde 2.0” este mai mult decât necesar.
De aceea, vă invit să fiți parte din dezbatere și să contribuiți la felul în care va arăta viitorul comunităților noastre și implicit al UE.
Trimiteți până joi, 29 februarie opiniile voastre pe tema Pactului Verde 2,0, fie accesând platforma Consiliului Civic Consultativ – https://www.cjsibiu.ro/consiliul-civic-consultativ-2/, fie la adresa de mail: pactulverde2.0@cjsibiu.ro , cu privire la:
Cum ar putea un nou Pact verde să răspundă criticilor actuale și să stimuleze în continuare agenda de transformare a UE pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050?
Cum ar trebui următorul Pact verde să ajute regiunile și orașele să investească în tranziția verde și să o finanțeze?
Cum ar trebui următorul Pact verde să abordeze geografia ecologică a nemulțumirii?
Cum ar putea următorul Pact verde să încurajeze mutațiile industriale ecologice și locurile de muncă verzi cu costuri sociale controlate?
Cum ar trebui următorul Pact verde să se bazeze pe lecțiile învățate și pe deficiențele actualului Pact verde?
Care ar trebui să fie rolul Observatorul dezvoltării durabile în viitorul Pact verde?
Doar două exemple ale impactului pe care îl au #schimbarileclimatice din perioada 1980-2022:
Fenomenele meteorologice și climatice extreme au cauzat pierderi economice de active estimate la 650 miliarde EUR în statele membre ale UE. Valurile de căldură, secetele și alte fenomene meteorologice extreme influențează din ce în ce mai mult politicile de adaptare.
253 000 de decese ar fi putut fi evitate în UE dacă s-ar fi respectat standardele Organizației Mondiale a Sănătății privind poluarea aerului. Nivelurile de poluare a aerului sunt încă prea ridicate în Europa, iar acesta rămâne cel mai mare risc pentru sănătatea mediului.
