Câteva zeci de persoane dintr-un sat din județul Cluj s-au mobilizat și au participat la o întâlnire cu reprezentanții constructorului, ai autorităților care „păstoresc“ realizarea tronsonului de autostradă ce urmează să treacă prin localitate, chiar prin cimitir.
„Satul Nădășelu, locul în care s-a ținut întrunirea de marți seara, e situat la mai puțin de 20 de kilometri de Cluj, pe drumul spre Zalău, pe un traseu paralel pe care se construiește agale Autostrada Transilvania. Până acolo faci mai puțin de 10 minute cu mașina, odată ce-ai reușit să scapi din Cluj și ai traversat și suburbia Baciu.“, relatează Monitorul de Cluj.
Foto: monitorulcj.ro
Marți spre seară, puțin înainte de ora 16, când toată suflarea locală a fost invitată să participe la întrunirea cu responsabilii autostrăzii ce va să treacă prin cimitirul satului, e încă liniște. Peste drum de căminul cultural, un bărbat își greblează livada. Satul e pustiu, doar mașinile trec cu un vuiet care amintește de ambientul sonor de la cursele de formula 1. Astfel că pare de înțeles că ar vrea și sătenii să se construiască autostrada care merge spre Oradea, însă nu prin cimitir și nu atât de aproape.
Lucrurile astea au fost spuse ca atare la căminul cultural, după ce a început întrunirea. Ca la două-trei duzini de săteni s-au adunat pentru a da ochii cu autoritățile, ocupând cam jumătate din locurile sălii. Un tânăr mai dedat cu tehnologia modernă și-a instalat smartfonul pe un trepied și l-a pornit, gata să înregistreze dezbaterile.
În câteva minute după ora stabilită, apar și reprezentantul constructorului (sau, mai bine zis, a asocierii care a câștigat contractul) împreună cu cel al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR. Constructorul dă cu ochii de telefonul pus pe trepied și devine instant iritat. Întreabă dacă cineva filmează întâlnirea și apoi, lucrul fiind atât de evident, îl somează pe tânărul tehnolog să închidă camera. „Eu sunt reprezentantul unei firme private și n-am voie, prin contract, să fiu filmat”, decretează el și face gestul de a părăsi încăperea.
Nu apucă însă, că devine imediat ținta unui tir de întrebări. Oamenii vor să știe de ce va trece autostrada prin cimitir, de ce le-a fost conturbată posesia, de ce se prăvale dealul pe care se construiește autostrada peste casele lor și colmatează văile. Și, pentru că tot n-a aflat nimeni, ultim curiozitate se referă la noul traseu al autostrăzii, cel aprobat de curând de guvern.
Reprezentantul constructorului e deja pironit locului de tirul de întrebări. Printre întrebările sălii, reușește să îngaime: „Îmi puneți întrebările astea de parcă eu aș fi CNAIR…” Deși CNAIR e alături, în persoana celui care reprezintă, în același timp, și Direcția Regională de Drumuri și Poduri. „Pentru că n-au putut să trimită pe cineva de la București, m-au trimis pe mine, că-s localnic”, explică funcționarul statului.
Când însă tirul de întrebări se mută pe el, omul dă înapoi: „Nu știu, nu eu sunt constructorul!” Reprezentantul constructorului parează și el: „Eu sunt un simplu slujbaș, aflat în timpul meu liber!”, protestează și el. Moment în care, în sală se instalează un moment de stupoare. Devine evident că nimeni nu își asumă să răspundă problemelor ridicate de săteni: constructorul – pentru că el nu reprezintă statul, CNAIR – pentru că el nu reprezintă constructorul…
Însă cineva din sală pare să se dezmeticească și întreabă intrigat: „Atunci de ce ați venit aici?!” Pentru că am fost convocați, răspunde constructorul și agită demonstrativ niște foi deasupra capului. „Deși aici nu scrie clar de ce am fost convocați, noi am venit”, mai adaugă el, mulțumit că poate evita să răspundă ploii de întrebări.
Este momentul ca omul de la Drumuri să preia frâul discuțiilor. El spune că știe că s-au făcut memorii (ce conțin ele nu știe în amănunt, că nu-i treaba lui!), iar semnatarii vor primi toate răspunsurile necesare în vreo două-trei săptămâni. Sătenii se enervează că nu e nimeni să le răspundă plângerilor, dar mai ales pentru că sunt amânați pentru însă două săptămâni. Și când întrunirea pare ratată, se întâmplă ceva care o relansează.
Pe ușă intră primarul Gârbăului, însoțit de „avocată”, adică de jurista comunei. Femeia pare contrariată la vederea adunării populare din căminul cultural și declară ferm că sătenii n-au ce căuta acolo, că nu i-a invitat nimeni. Iar telefonul care filmează de pe trepied o enervează și mai tare. Somează utilizatorul dispozitivului să declare unde și dacă va fi publicată filmarea și cere băiatului să-și declare numele și CNP-ul. „De ce? Pentru că așa se face, suntem la un eveniment care nu-i public”, explică ea când tânărul se arată neconvins de solicitările sale legale.
Odată ce „forța de foc” a juristei dă semne că se epuizează, intră în joc primarul. Însă nici el nu are mai mult succes, întrucât cetățenii din sală realizează că, în sfârșit, au prins pe cineva din administrație care să dea seamă. Acuzele și reproșurile curg, sătenii își amintesc de câte ori le-a greșit primarul și primăria. Primarul dă din colț în colț, găsește argumente tot mai neinspirate cu care să-și susțină punctul de vedere, până când, într-un sfârșit, cedează: „Știi ceva, ești tupeist, prea tupeist!”, îi strigă el unui cetățean mai în vârstă care își varsă focul pe primar.
Sala ia foc, fiecare vociferează pe cont propriu și nimeni nu mai ascultă pe nimeni. Reprezentantul constructorului și cel al CNAIR profită de vacarm și ies discret în curtea căminului cultural, de unde trimit primarului un mesaj să iasă afară, să le semneze delegațiile să poată pleca. Primarul se mai liniștește și începe să explice cum se luptă el pentru toată lumea, dar așa e lumea nerecunoscătoare…
Și totuși, de ce trece autostrada prin cimitir?
Dacă credeți că întrebarea sâcâitoare a fost de ce trece autostrada prin cimitir, nu sunteți foarte aproape de adevăr. Întrebarea cu cimitirul e mai curând o umbrelă pentru nemulțumirile satului, care trebuie să facă față deranjului provocat de construcția autostrăzii.
Însă întrebarea rămâne, iar un răspuns a fost dat marți seara de reprezentantul CNAIR. Potrivit studiului de fezabilitate realizat în 2004, autostrada spre Zalău ar fi trebuit să treacă prin dreapta localității. Primăria Gârbău a depus o cerere de deviere a traseului, în 2007 a fost realizată o corecție în studiu, iar autostrada a fost proiectată să treacă prin stânga satului. Adică prin cimitir, a explicat reprezentantul CNAIR.
„Și acum nu am putea face o cerere să treacă iar prin dreapta…?”, îndrăznește, din sală, o femeie.
Întrebarea aceasta nu a mai primit niciun răspuns, marți seara la Nădășelu, într-o sală în care s-a desfășurat o adunare la care, dacă ar fi să o ascultăm pe jurista primăriei, nu a fost invitat niciun sătean și în care nu s-a găsit nimeni abilitat să dea seama comunității, lucru amânat pentru următoarea întâlnire. Povestea autostrăzii care trece prin cimitir continuă!
Sursa: Monitorul de Cluj – Sorin Mărghitaș
