Ştirile false nu sunt ceva nou. Dar, astăzi, ştirile inventate pot ajunge la mai mulţi oameni prin reţelele sociale decât puteau, în urmă cu câţiva ani, prin intermediul bătrânului e-mail.
Multe dintre articolele devenite „virale” nu sunt ştiri deloc. Dimpotrivă, sunt inventate pe de-a-ntregul, sunt pamflete sau satiră şi încearcă să-i păcălească pe cititori să le ia în serios.
Iată câteva metode prin care puteţi să vă apăraţi de avalanşa de ştiri false.
VERIFICAŢI SURSA ŞTIRII
Cunoaşteţi sursa care le distribuie? Este autentică? A fost credibilă în trecut?
Dacă răspunsul la aceste întrebări este „Nu”, poate ar fi mai bine să nu credeţi cu ochii închişi tot ce vi se spune.
CITIŢI DINCOLO DE TITLU
Dacă un titlu provocator v-a captat atenţia, citiţi articolul înainte de a împărtăşi cu prietenii informaţia şocantă. Chiar şi în cazul ştirilor autentice, titlul nu spune întotdeauna întreaga poveste. Iar în cazul ştirilor false – şi mai ales când este vorba despre articole satirice -, textul ar trebui să conţină câteva semnale de alarmă.
VERIFICAŢI AUTORUL INFORMAŢIILOR
Un semn al unei ştiri false este adesea sursa citată. Asta în cazul în care este citată măcar o sursă… În unele cazuri, autorii nici măcar nu există în realitate. O ştire atribuită unui „doctor” care a obţinut „nenumărate premii” sau a „vindecat mii de pacienţi” ar putea părea credibilă, dar atunci când numele lui nu apare nici măcar o dată în textul ştirii şi nici pe internet ar putea fi cu totul şi cu totul inventată. Multe asemenea blufuri citează oficiali, autorităţi sau surse autorizate, dar, dacă verificaţi, sursa nu confirmă informaţia.
VERIFICAŢI DATA
Unele ştiri false nu sunt inventate în întregime, ci mai degrabă versiuni distorsionate ale evenimentelor reale. Adesea, sursele care nu merită încredere iau o ştire autentică şi întorc faptele relatate aşa cum le convine. Sau susţin că ceea ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă are legătură cu evenimentele curente.
ÎNTREBAŢI-VĂ: ESTE CUMVA O GLUMĂ?
În mod normal, un astfel de articol glumeţ ar trebui să fie semnalat ca atare de la bun început. Şi ar trebui să fie cu adevărat amuzant. Dar, chiar şi atunci, totuşi, NU e o ştire… Şi mai există unele forme discutabile de satiră, al căror scop este să păcălească cititorul. Aceste postări sunt scrise în aşa fel încât să încurajeze cât mai multe click-uri şi să genereze trafic şi, implicit, mulţi bani pentru patronii din spatele siteurilor. Nici acestea NU sunt ştiri.
VERIFICAŢI-VĂ CONVINGERILE
Asta ştiu că este foarte dificil. Dar, să vedem cum ar putea funcţiona… Oamenii tind să privească cu mai multă încredere informaţiile pe care le primesc atunci când acestea le susţin convingerile deja formate, decât atunci când le contrazic părerile. Dar, când un articol de pe o reţea de socializare vă face cu ochiul, privindu-l, de exemplu, pe un politician care nu vă este tocmai simpatic, faceţi un mic efort să verificaţi ştirea. Faceţi un mic test: ce alte ştiri a mai publicat „siteul” de pe care vine ştirea care tocmai v-a apărut în news-feed? Aţi fi dispus să credeţi o ştire despre un om pe care nu îl plăceţi, dar cum aţi privi informaţia dacă acelaşi site a publicat şi o ştire despre Rusia, care tocmai se pregăteşte să atace România cu o armă meteorologică ce ca declanşa secetă şi un cutremur major? Poate vă veţi gândi de două ori înainte de a da share către prietenii voştri… Şi, da, ştirea cu cutremurul este un exemplu adevărat de ştire falsă care a fost publicată şi a devenit virală pe reţelele de socializare.
CONSULTAŢI UN SPECIALIST
Ştiu că sunteţi ocupaţi şi cel mai adesea verificarea informaţiilor cere timp. Mult timp. Dar adevărul este prea important pentru a-l lăsa îngropat de ştiri incredibile, despre lucruri care sunt atât de groaznice încât nu s-au întâmplat niciodată. Fiţi atenţi la ce citiţi şi spuneţi-le şi prietenilor că nu vă place să fiţi o portavoce de ştiri false.
