Astăzi, 20 iulie, la ora 18:00, la Palatul Brukenthal va avea loc vernisajul expoziției „Culorile discriminării”, curatori: Dana Roxana Hrib, Alexandru Constantin Chituță.
Foto: Palatul Brukenthal
În a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae, taxonomistul suedez Carl Linnaeus (1707 – 1778) împărțea specia umană în patru categorii sistematice, după culoare: alb european, roșu american, galben asiatic și negru african; acestora, el le-a adăugat categoria „monstruos” pentru oamenii sălbatici și monstruoși, grupuri necunoscute și indivizi mai mult sau mai puțin anormali. În mod evident, conținutul celei de a cincea categorii se raporta la ceea ce Linnaeus considera a fi cunoscut și civilizat, potrivit culturii din care provenea, pe care o considera normativă.
Expoziția prezintă un scurt istoric al discriminării pe criteriul culorii pielii, ilustrat cu ajutorul lucrărilor de pictură europeană din sec. XVI-XVIII, un demers care ne arată că ignoranța a determinat cel puțin tot atâtea abuzuri ca și instrumentalizarea politică și economică, indusă de sistemele coloniale.
Este importantă înțelegerea acestui tipar de gândire deoarece, între clasele conducătoare – generatoare de ideologie și oamenii obișnuiți – majoritatea indiferenți sau lipsiți de cunoaștere, arta a constituit etapa intermediară a instituționalizării rasismului, pe parcursul mai multor secole.
Cele 16 panouri prezintă începuturile ideologiei de rasă de la etnocentrismul antic la conceptul de puritate a sângelui și condiția de non-european, doctrina descoperirilor, expozițiile etnografice sau grădinile zoologice umane, justificarea segregării unor popoare sau grupuri etnice întregi, în baza teoriilor pseudo-științifice despre culoarea epidermei.
De asemenea, cei interesați pot afla mai multe despre ce înseamnă colorismul și practici puțin cunoscute precum testul hârtiei de împachetat a cărei culoare determina separarea sclavilor pentru muncile casnice de cei trimiși la muncile agricole sau practicile toxice de albirea tenului.
