În urma propunerii de modificare şi completare a HG nr. 1005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, care, spre surprinderea noastră, a generat o serie de temeri şi speculaţii apărute în mass-media, respectiv „Garda de Mediu, nou coşmar al firmelor: Poate controla pe oricine, la orice oră, poate opri maşini în trafic şi sigila active”, Garda Naţională de Mediu face următoarele precizări:
Bogdan Trif, comisar general Garda Națională de Mediu
Referitor la afirmaţiile din articolele de presă, potrivit cărora Garda Naţională de Mediu:
- „Poate controla pe oricine” – în HG 1005/2012, articolul 13 alin. (1) lit. b1 se precizează că „Garda de Mediu controlează activităţile cu impact asupra mediului (…)”, iar modificarea propusă pentru noua varianta de HG este ca GNM „controlează activităţile a căror desfăşurare poate avea impact asupra mediului şi/sau poate conduce la deteriorarea mediului”. Ceea ce se urmăreşte este corelarea legislaţiei de mediu în vigoare cu atribuţiile Gărzii de Mediu, astfel încât să poată fi controlate şi activităţile care nu necesită acte de reglementare, dar pentru care trebuie respectate normele de mediu stabilite prin acte normative (de exemplu: persoane juridice/fizice generatoare de poluare fonică, olfactivă sau care generează deşeuri dar nu necesită, conform legislaţiei, autorizaţie de mediu, cum ar fi: depozite necontrolate de deşeuri, service auto, restaurante sub 100 locuri, microferme, cluburi generatoare de poluare fonică etc. Activităţile menţionate nu necesită autorizare din punct de vedere al mediului, dar fac obiectul majorităţii reclamaţiilor primite din partea cetăţenilor
- „Poate controla la orice oră” – formularea propusă de către noi este „efectuează inspecţia (…) pe timp de zi şi de noapte (…)” motivarea noastră fiind aceea că, de regulă, activităţile ilegale se desfăşoară în afara orelor de program (de exemplu: transporturi ilegale de deşeuri, deversări de substanţe periculoase în ape, emisii de poluanţi în atmosferă, abandonări de deşeuri în locuri nepermise, poluări accidentale etc.).
- „Poate opri maşini în trafic” – afirmaţia este incorectă întrucât atât în HG 1005/2012, cât şi în noua propunere de HG se specifică în mod clar faptul că mijloacele de transport sunt „oprite în trafic de personalul de specialitate din cadrul autorităţii publice din domeniul Internelor (…)” (de exemplu: Poliţia Rutieră, Poliţia Locală).
Garda de Mediu nu opreşte autovehiculele în trafic, ci doar controlează dacă încărcătura autovehiculului oprit respectă legislaţia de mediu.
- „Poate sigila active” – este o situaţie prezentată incorect pentru că în noua varianta de Hotărâre se indica „(…) aplicarea de sigilii asupra unor părţi din instalaţii, în vederea prevenirii utilizării necontrolate, precum şi pentru verificarea modalităţii de utilizare în situaţia în care partea respectivă din instalaţie nu este autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului, sau în situaţia în care actul de reglementare prevede utilizarea numai în cazuri excepţionale. Procedura de aplicare a sigiliilor se aprobă prin ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor”. Cu alte cuvinte, este vorba despre aplicarea unui sigiliu pe sistemul de ocolire a sistemelor de filtrare, în cazul emisiilor de noxe în atmosferă. Sunt sigilii cu regim special care pot fi rupte de titular numai în cazul în care apare o situaţie excepţională de exploatare a instalaţiei (pericol de explozie, incendiu etc.). În acest fel, Garda Naţională de Mediu poate verifica ori de câte ori este ocolit sistemul de filtrare şi poate avea garanţia că emisiile nu sunt eliberate nefiltrate în atmosferă.
- „Patronii vor fi obligaţi să prezinte orice document li se cere, chiar dacă nu are legătură cu mediul” – afirmaţia trebuie nuanţată pentru că în noul proiect de Hotărâre se menţionează că „Garda de Mediu poate solicita documente (…) financiar-contabile, necesare efectuării inspecţiei şi controlului de mediu” (de exemplu: copii după facturi care atestă achiziţionarea de substanţe periculoase, servicii de evacuare deşeuri, achiziţionarea de material filtrant etc., care să certifice corectitudinea raportărilor şi declaraţiilor agentului economic; de asemenea, aceste documente pot reprezenta probe în instanţele de judecată, în cazul constatării unor abateri de la normele legale). Prin verificarea acestor acte se poate depista disimularea deşeurilor în mărfuri, precum şi evaluarea lor cantitativă.
În concluzie, considerăm afirmaţiile apărute în presă ca fiind tendenţioase întrucât propunerile noastre vin în sprijinul cetăţeanului, asigurând o protecţie sporită atât în ceea ce priveşte sănătatea mediului cât şi a populaţiei.
Mai mult decât atât, în condiţiile în care atribuţiile pe linie de protecţie a mediului sunt din ce în ce mai complexe şi diversificate (în ultima perioadă, competențele trasate prin directivele europene au fost extinse pe toate componentele de mediu: apă, aer, sol) am solicitat revenirea la numărul de comisari anterior reducerii de personal din 2013. De altfel, multe din aceste posturi au fost recâştigate în instanţă de cei disponibilizaţi.
Noua propunere de modificare a organigramei în cadrul GNM presupune suplimentarea cu 60 de posturi de comisari la nivel naţional. Chiar şi cu această rectificare, considerăm că personalul este insuficient întrucât, în prezent, la nivelul fiecărui comisariat activează, în medie, un număr de 13 comisari care trebuie să desfăşoare o gamă largă de activităţi şi să deţină multiple competențe în diferite domenii (cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în vigoare, capacitatea de înţelegere a instalaţiilor din diferite domenii de activitate, aptitudini privind utilizarea la un nivel înalt a sistemelor de operare – competențe IT/electronice – sisteme de monitorizare, colaborarea instituţională la nivel naţional şi internaţional, accesarea de fonduri nerambursabile etc).
De asemenea, munca unui comisar implică riscuri inerente activităţii de inspecţie şi control (verificări la instalaţii care utilizează deşeuri sau substanţe periculoase, agresiuni verbale şi fizice etc.).
În lumina celor prezentate, conducerea GNM cât şi a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor fac toate eforturile pentru asigurarea resurselor materiale, cât şi financiare (inclusiv prin accesarea de fonduri nerambursabile – în prezent GNM derulează 3 proiecte cu finanţare externă) astfel încât, comisarii investiţi cu autoritatea publică a statului să se prezinte la un înalt standard de profesionalism şi conduită. De asemenea, una din priorităţile conducerii este corelarea veniturilor salariale cu a altor instituţii de control din România (exemplu: la ora actuală, salariul de încadrare al unui comisar debutant este de 925 lei, al unui comisar principal este de 1027 lei, iar al unui comisar superior este de 1381 lei, fapt care arată un nivel scăzut de salarizare comparativ cu alte instituţii de control)
Faţă de cele apărute în presă, Comisarul General, Bogdan Trif considera că „informaţiile trunchiate vehiculate sunt nefondate, tendenţioase şi induc o percepţie deformată asupra proiectului actului normativ care reglementează organizarea şi funcţionarea GNM. Garda de Mediu nu îşi propune să devină o instituţie represivă, aşa cum se sugerează pe diverse canale, ci o autoritate capabilă să răspundă noilor provocări cărora orice instituţie de control trebuie să le facă faţă. Ţin să subliniez că prin modificarea actului normativ care reglementează funcţionarea GNM, priorităţile noastre sunt creşterea eficienţei controalelor şi, în ceea ce priveşte operatorii economici, diminuarea, pe cât de mult posibil, a abaterilor de la respectarea legislaţiei de mediu. Întrucât cetăţenii au dreptul la o informare corectă, consider că e necesar să aducem la cunoştinţa publicului larg punctul nostru de vedere şi cred că e necesar ca media să dea dovadă de o mai mare responsabilitate faţă de opiniile pe care le vehiculează.”
