Numărul persoanelor cu vârsta sub 50 de ani diagnosticate cu cancer a crescut la nivel mondial în ultimii 30 de ani, notează Monitorul de Cluj.
Foto: pexels.com
Numărul persoanelor cu vârsta sub 50 de ani diagnosticate cu cancer a crescut la nivel mondial în ultimii 30 de ani, potrivit unui amplu studiu publicat miercuri, iar cauzele creşterii nu sunt pe deplin cunoscute.
Cazurile de cancer în rândul persoanelor cu vârste între 14 şi 49 de ani au crescut cu aproape 80%, de la 1,82 milioane la 3,26 milioane, între 1990 şi 2019, potrivit studiului publicat în revista britanică BMJ Oncology.
În timp ce experţii avertizează că o parte din această creştere se explică prin creşterea demografică, cercetările anterioare au observat diagnostice de cancer din ce în ce mai frecvente în rândul celor sub 50 de ani.
Echipa internaţională care a realizat noul studiu a subliniat că factorii principali de risc la această grupă de vârstă sunt dieta necorespunzătoare, fumatul şi alcoolul. Însă cauza creşterii numărului persoanelor care dezvoltă cancer din ce în ce mai devreme „este încă neclară”, au adăugat ei.
Puţin peste un milion de persoane sub 50 de ani au murit de cancer în 2019 (în plus cu 28% faţă de 1990), potrivit studiului. Cancerele cu cele mai multe decese au fost cele de sân, trahee, plămâni, intestin şi stomac.
Cancerul mamar a fost cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în ultimii 30 de ani. Însă cancerele cu cea mai rapidă creştere sunt cele de la nivelul nazofaringelui şi cele de prostată. În schimb, cancerul de ficat a scăzut cu 2,9% anual.
Cercetătorii au folosit date din Studiul Global Burden of Disease din 2019 şi au analizat ratele a 29 de tipuri de cancer diferite în 204 ţări. Cu cât ţara este mai dezvoltată, cu atât rata cancerului este mai mare în rândul celor sub 50 de ani, potrivit studiului. Acest lucru ar putea sugera că ţările mai bogate dotate cu sisteme de sănătate mai bune detectează cancerul mai devreme, însă doar câteva ţări testează persoanele sub 50 de ani pentru anumite tipuri de cancer, notează cercetătorii. Pe lângă alimentaţia necorespunzătoare, fumatul şi consumul de alcool, factorii genetici, sedentarismul şi obezitatea ar putea contribui şi ele la această tendinţă, potrivit studiului.
