Împrumutul pentru aeroport ne-ar putea împovăra mai mult decât se estimase iniţial. Critici dure, în Franţa, la adresa băncii Dexia, care a finanţat şi municipalitatea sibiană.
Criza a atins şi grupul bancar Dexia, de la care Primăria şi Consiliul Judeţean Sibiu s-au împrumutat pe 25 de ani pentru extinderea şi modernizarea aeroportului. Mii de debitori s-au trezit că au de suportat costuri umflate pentru creditele „toxice”, iar Sibiul ar putea deveni următoarea ţintă a „recuperatorilor”.
Criza a atins şi grupul bancar Dexia, de la care Primăria şi Consiliul Judeţean Sibiu s-au împrumutat pe 25 de ani pentru extinderea şi modernizarea aeroportului. Mii de debitori s-au trezit că au de suportat costuri umflate pentru creditele „toxice”, iar Sibiul ar putea deveni următoarea ţintă a „recuperatorilor”.„Eu sunt în concediu de câteva zile, nu aş putea nici să vă confirm, nici să vă infirm informaţia”, susţine Viorica Bândescu, directoarea economică a Primăriei. Vestea l-a luat pe nepregătite şi pe secretarul judeţului, Iordan Nicola. „Până în acest moment, noi nu am primit oficial nici un fel de solicitare pentru modificarea condiţiilor contractului. În mod firesc, contractul nu ar putea fi modificat decât prin acordul părţilor şi eu cred că am fost foarte atenţi în momentul încheierii sale. S-ar putea ca un contract să aibă şi capcane, dar nu cunosc”, a precizat Nicola. Totuşi, o majorare ar fi destul de „digerat”, crede el. Iosif Moldovan, managerul public al Consiliului Judeţean Sibiu, spune că gradul de îndatorare al judeţului se cifrează acum la 12,59%. „Noi suntem la zi cu plăţile la Dexia”, a mai completat Moldovan. Până în acest moment, Consiliul a rambursat 26 de milioane de lei din primul credit contractat la Dexia şi şase milioane din cel de-al doilea.
Costuri suplimentare
Scandalul a izbucnit în Franţa, unde ziarul „Liberation” a publicat documente interne care arată că peste 5.500 de primării sau instituţii publice au contractat credite „toxice” de la Dexia în intervalul 1995-2009, iar în perioada de vârf a bulei speculative (2008-2009), banca ar fi acordat împrumuturi de 25 de miliarde de euro. „Nu au existat criterii de stânga sau de dreapta ori de mărime a oraşelor – au fost vizate toate categoriile”, notează „Liberation”, preluat de Hotnews. Pentru aceste împrumuturi, comunităţile locale sunt nevoite să achite costuri suplimentare de 3,9 miliarde de euro. Dintre împrumuturile contractate, o parte sunt legate de paritatea euro-franc elveţian. „Când raportul dintre cele două valute depăşeşte un anumit prag, dobânda creşte proporţional”, explică francezii. Creditele contractate vor ajunge la maturitate în 2025 sau 2030 şi vor duce la creşterea taxelor locale sau la un deficit al serviciilor publice, mai scrie „Liberation”.
Au garantat cu bugetul
În aprilie 2007, Dexia Kommunalkredit Bank şi autorităţile sibiene au semnat un contract de împrumut în valoare de 140 milioane lei, în vederea finanţării proiectului de reabilitare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Sibiu. „Banca a fost aleasă pentru că avea cea mai bună ofertă”, spunea Iosif Moldovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean la vremea respectivă. Creditul a fost acordat pe 25 de ani, cu o perioadă de graţie de cinci ani. „Ne bucurăm că am marcat azi prima finanţare de infrastructură aeroportuară şi în România, Dexia Kommunalkredit Bank fiind prezentă deja pe alte pieţe ale Europei Centrale şi de Est, prin tranzacţii de valori semnificative pentru Aeroportul din Praga (320 milioane EUR) şi Varşovia (215 milioane USD). Reabilitarea aeroportului internaţional Sibiu este un proiect de urgenţă maximă pentru cele două autorităţi contractante, care garantează rambursarea acestui împrumut cu bugetele lor locale”, declara Pascal Becker, vicepreşedintele băncii. Anul următor, obiectivul de investiţii a mai „înghiţit” 40 de milioane de lei, pe care Primăria şi Consiliul Judeţean au decis să le ia tot de la Dexia, deşi la licitaţie s-au mai înscris CEC, Bancpost şi BRD.
Aeroport bun. Pasagerii îi mai lipsesc
Planul de modernizare a aeroportului a avut în vedere construirea unui nou terminal pentru pasageri, a unuia pentru combustibili şi a unuia pentru pompieri, prelungirea pistei cu peste un kilometru înspre localitatea Cristian, un turn de control, drumuri de acces şi căi de rulare. Nota de plată depăşeşte 70 de milioane de euro, pentru care Primăria şi Consiliul Judeţean garantează cu veniturile proprii până în anul 2032.
După aeroportul „Henri Coandă” din Capitală, Sibiul are cea mai modernă aerogară din România. Cu toate acestea, autorităţile sunt încă în căutare de soluţii pentru a face din transportul aerian o afacere profitabilă. Din calculele recente, aeroportul sibian ar trece pe profit abia după 2018.
„Abonaţi” la administraţiile locale
Dexia Kommunalkredit Bank (Dexia-Kom), cu sediul la Viena, aparţine grupului Dexia şi este specializată în acordarea de finanţări pentru sectorul public în Europa Centrală şi de Est. Din 2005, ea are filială şi la Bucureşti. În 2007, cota de piaţă din România a Dexia-Kom pe sectorul finanţărilor acordate administraţiilor publice locale a depăşit 40 la sută din totalul datoriei nou contractate de către acestea, arată un comunicat al companiei. Până la sfârşitul primului trimestru din 2008, Dexia-Kom a acordat împrumuturi în valoare totală de 800 de milioane de euro pe piaţa românească. O altă sursă oficială din Consiliul Judeţean Sibiu nu vede situaţia foarte roz, în eventualitatea unei majorări a costurilor. „Ar fi groaznic. Probabil, în comunităţile locale de la noi a funcţionat spiritul de turmă”, a comentat sursa. Până la închiderea ediţiei, redacţia Mesagerul de Sibiu nu a primit o poziţie oficială din partea departamentului de comunicare al băncii Dexia. Iar la filiala din Bucureşti, telefonul a sunat zadarnic.
Alţii ca noi
Când Sibiul a suplimentat împrumutul pentru aeroport, Dexia a mai finanţat cu 67 de milioane de lei judeţul Vaslui, pentru reabilitarea drumurilor judeţene şi modernizarea sistemelor de apă în patru oraşe, precum şi municipiul Suceava, care a primit 50 de milioane de lei pentru modernizarea reţelelor de termoficare, reabilitarea şi modernizarea de străzi, construirea de locuinţe sociale şi parcări şi reabilitarea Cetăţii de Scaun.
Împrumut în ofsaid
Puţini îşi mai aduc aminte că, în februarie 2007, o decizie-şoc a schimbat soarta creditului pentru aeroport. Guvernul Tăriceanu a refuzat să mai garanteze împrumutul pe care Primăria şi Consiliul Judeţean Sibiu urmau să-l ia de la Banca Europeană de Investiţii. Asta după ce board-ul băncii aprobase deja mişcarea. „Am hotărât să luăm un credit comercial, pentru care nu mai este necesară garanţia statului”, a anunţat Klaus Iohannis. Replica ministrului Finanţelor de atunci, Ionuţ Popescu, a fost că sibienii ar trebui să decidă singuri dacă vor sau nu un împrumut. „Cea mai curată modalitate de strângere a acestor fonduri mi se pare a fi cea a emisiunilor de obligaţiuni. Prin intermediul acestora, dacă sibienii consideră necesară o astfel de investiţie, vor împrumuta administraţia locală”, afirma Popescu.
Martin Bottesch | preşedinte Consiliul Judeţean Sibiu (noiembrie 2006):
„Vă asigur că nu e un dezastru financiar pentru judeţ angajarea acestor sume, pentru că în perioada următoare ne aşteptăm la creşterea veniturilor proprii şi, deci, la mărirea bugetului judeţean. Este prima dată când Consiliul Judeţean angajează un credit extern. Este o modalitate mult mai bună să realizezi proiecte de investiţii de la cap la coadă, decât să investeşti în bucăţi realizabile pe durata mai multor ani. Gradul de îndatorare nu este atât de mare, încât să ne facem probleme.
n Împrumutul pentru aeroport ne-ar putea împovăra mai mult decât se estimase iniţial n Critici dure, în Franţa, la adresa băncii Dexia, care a finanţat şi municipalitatea sibiană
Criza a atins şi grupul bancar Dexia, de la care Primăria şi Consiliul Judeţean Sibiu s-au împrumutat pe 25 de ani pentru extinderea şi modernizarea aeroportului. Mii de debitori s-au trezit că au de suportat costuri umflate pentru creditele „toxice”, iar Sibiul ar putea deveni următoarea ţintă a „recuperatorilor”.
Mihai COLIBABA
„Eu sunt în concediu de câteva zile, nu aş putea nici să vă confirm, nici să vă infirm informaţia”, susţine Viorica Bândescu, directoarea economică a Primăriei. Vestea l-a luat pe nepregătite şi pe secretarul judeţului, Iordan Nicola. „Până în acest moment, noi nu am primit oficial nici un fel de solicitare pentru modificarea condiţiilor contractului. În mod firesc, contractul nu ar putea fi modificat decât prin acordul părţilor şi eu cred că am fost foarte atenţi în momentul încheierii sale. S-ar putea ca un contract să aibă şi capcane, dar nu cunosc”, a precizat Nicola. Totuşi, o majorare ar fi destul de „digerat”, crede el. Iosif Moldovan, managerul public al Consiliului Judeţean Sibiu, spune că gradul de îndatorare al judeţului se cifrează acum la 12,59%. „Noi suntem la zi cu plăţile la Dexia”, a mai completat Moldovan. Până în acest moment, Consiliul a rambursat 26 de milioane de lei din primul credit contractat la Dexia şi şase milioane din cel de-al doilea.
Costuri suplimentare
Scandalul a izbucnit în Franţa, unde ziarul „Liberation” a publicat documente interne care arată că peste 5.500 de primării sau instituţii publice au contractat credite „toxice” de la Dexia în intervalul 1995-2009, iar în perioada de vârf a bulei speculative (2008-2009), banca ar fi acordat împrumuturi de 25 de miliarde de euro. „Nu au existat criterii de stânga sau de dreapta ori de mărime a oraşelor – au fost vizate toate categoriile”, notează „Liberation”, preluat de Hotnews. Pentru aceste împrumuturi, comunităţile locale sunt nevoite să achite costuri suplimentare de 3,9 miliarde de euro. Dintre împrumuturile contractate, o parte sunt legate de paritatea euro-franc elveţian. „Când raportul dintre cele două valute depăşeşte un anumit prag, dobânda creşte proporţional”, explică francezii. Creditele contractate vor ajunge la maturitate în 2025 sau 2030 şi vor duce la creşterea taxelor locale sau la un deficit al serviciilor publice, mai scrie „Liberation”.
Au garantat cu bugetul
În aprilie 2007, Dexia Kommunalkredit Bank şi autorităţile sibiene au semnat un contract de împrumut în valoare de 140 milioane lei, în vederea finanţării proiectului de reabilitare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Sibiu. „Banca a fost aleasă pentru că avea cea mai bună ofertă”, spunea Iosif Moldovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean la vremea respectivă. Creditul a fost acordat pe 25 de ani, cu o perioadă de graţie de cinci ani. „Ne bucurăm că am marcat azi prima finanţare de infrastructură aeroportuară şi în România, Dexia Kommunalkredit Bank fiind prezentă deja pe alte pieţe ale Europei Centrale şi de Est, prin tranzacţii de valori semnificative pentru Aeroportul din Praga (320 milioane EUR) şi Varşovia (215 milioane USD). Reabilitarea aeroportului internaţional Sibiu este un proiect de urgenţă maximă pentru cele două autorităţi contractante, care garantează rambursarea acestui împrumut cu bugetele lor locale”, declara Pascal Becker, vicepreşedintele băncii. Anul următor, obiectivul de investiţii a mai „înghiţit” 40 de milioane de lei, pe care Primăria şi Consiliul Judeţean au decis să le ia tot de la Dexia, deşi la licitaţie s-au mai înscris CEC, Bancpost şi BRD.
Aeroport bun. Pasagerii îi mai lipsesc
Planul de modernizare a aeroportului a avut în vedere construirea unui nou terminal pentru pasageri, a unuia pentru combustibili şi a unuia pentru pompieri, prelungirea pistei cu peste un kilometru înspre localitatea Cristian, un turn de control, drumuri de acces şi căi de rulare. Nota de plată depăşeşte 70 de milioane de euro, pentru care Primăria şi Consiliul Judeţean garantează cu veniturile proprii până în anul 2032.
După aeroportul „Henri Coandă” din Capitală, Sibiul are cea mai modernă aerogară din România. Cu toate acestea, autorităţile sunt încă în căutare de soluţii pentru a face din transportul aerian o afacere profitabilă. Din calculele recente, aeroportul sibian ar trece pe profit abia după 2018.
„Abonaţi” la administraţiile locale
Dexia Kommunalkredit Bank (Dexia-Kom), cu sediul la Viena, aparţine grupului Dexia şi este specializată în acordarea de finanţări pentru sectorul public în Europa Centrală şi de Est. Din 2005, ea are filială şi la Bucureşti. În 2007, cota de piaţă din România a Dexia-Kom pe sectorul finanţărilor acordate administraţiilor publice locale a depăşit 40 la sută din totalul datoriei nou contractate de către acestea, arată un comunicat al companiei. Până la sfârşitul primului trimestru din 2008, Dexia-Kom a acordat împrumuturi în valoare totală de 800 de milioane de euro pe piaţa românească. O altă sursă oficială din Consiliul Judeţean Sibiu nu vede situaţia foarte roz, în eventualitatea unei majorări a costurilor. „Ar fi groaznic. Probabil, în comunităţile locale de la noi a funcţionat spiritul de turmă”, a comentat sursa. Până la închiderea ediţiei, redacţia Mesagerul de Sibiu nu a primit o poziţie oficială din partea departamentului de comunicare al băncii Dexia. Iar la filiala din Bucureşti, telefonul a sunat zadarnic.
CASETĂ
Alţii ca noi
Când Sibiul a suplimentat împrumutul pentru aeroport, Dexia a mai finanţat cu 67 de milioane de lei judeţul Vaslui, pentru reabilitarea drumurilor judeţene şi modernizarea sistemelor de apă în patru oraşe, precum şi municipiul Suceava, care a primit 50 de milioane de lei pentru modernizarea reţelelor de termoficare, reabilitarea şi modernizarea de străzi, construirea de locuinţe sociale şi parcări şi reabilitarea Cetăţii de Scaun.
CASETĂ
Împrumut în ofsaid
Puţini îşi mai aduc aminte că, în februarie 2007, o decizie-şoc a schimbat soarta creditului pentru aeroport. Guvernul Tăriceanu a refuzat să mai garanteze împrumutul pe care Primăria şi Consiliul Judeţean Sibiu urmau să-l ia de la Banca Europeană de Investiţii. Asta după ce board-ul băncii aprobase deja mişcarea. „Am hotărât să luăm un credit comercial, pentru care nu mai este necesară garanţia statului”, a anunţat Klaus Iohannis. Replica ministrului Finanţelor de atunci, Ionuţ Popescu, a fost că sibienii ar trebui să decidă singuri dacă vor sau nu un împrumut. „Cea mai curată modalitate de strângere a acestor fonduri mi se pare a fi cea a emisiunilor de obligaţiuni. Prin intermediul acestora, dacă sibienii consideră necesară o astfel de investiţie, vor împrumuta administraţia locală”, afirma Popescu.
CITAT
Martin Bottesch | preşedinte Consiliul Judeţean Sibiu (noiembrie 2006)
„Vă asigur că nu e un dezastru financiar pentru judeţ angajarea acestor sume, pentru că în perioada următoare ne aşteptăm la creşterea veniturilor proprii şi, deci, la mărirea bugetului judeţean. Este prima dată când Consiliul Judeţean angajează un credit extern. Este o modalitate mult mai bună să realizezi proiecte de investiţii de la cap la coadă, decât să investeşti în bucăţi realizabile pe durata mai multor ani. Gradul de îndatorare nu este atât de mare, încât să ne facem probleme.”
FOTO: Dexia pune povara pe debitorii cărora le-a împărţit cu generozitate miliarde de euro
