La Catedrala mitropolitană din Sibiu a fost săvârşită vineri, 4 aprilie, slujba Deniei în cadrul căreia s-a citit Imnul Acatist al Bunei Vestiri, scrie mitropolia-ardealului.ro.
Soborul slujitor a fost condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Alături de ierarh s-au aflat cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi slujitorii Catedralei mitropolitane. Credincioşii au participat în număr mare la slujba Deniei din vinerea săptămânii a cincea din Postul Mare, care ne pregăteşte duhovniceşte pentru Săptămâna Sfintelor Pătimiri şi pentru măreţul praznic al Învierii Domnului.
„Imnul Acatist poartă astfel în sine două teme mari: Întruparea Mântuitorului şi lauda adusă Maicii Domnului ca ocrotitoare şi ajutătoare a creştinilor aflaţi în nevoi şi în primejdii. Imnul acesta este asociat Bunei Vestiri şi odată cu inserarea lui în slujbele Triodului i s-au adăugat piese imnografice ale acestei sărbători, fapt care a imprimat întregii utrenii din Sâmbăta săptămânii a cincea bucuria Întrupării Mântuitorului, ca o prevestire a bucuriei Învierii şi a vieţii veşnice”, spune Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu despre Imnul Acatist.
Această creaţie liturgică este, după Sinaxarul zilei, legată de eliberarea miraculoasă, pe 7 august 626, a Constantinopolului de atacul persanilor şi al avarilor, într-un moment delicat din istoria Imperiului Bizantin, când împăratul Heraclie, fiind atunci cu armata sa departe înOrient, cetatea a rămas fără posibilitatea de a se apăra. Acest fapt l-a determinat pe patriarhul Serghie să facă procesiuni pe zidurile Capitalei cu toate odoarele sfinte ale cetăţii, pentru a încuraja astfel tot poporul în luptă. Râvna locuitorilor a fost atât de intensă, încât au reuşit să respingă inamicul, iar această victorie a fost considerată ca o intervenţie directă a Maicii Domnului. Astfel, în semn de mulţumire, întreg poporul Capitalei şi-a petrecut noaptea victoriei cântând în picioare Imnul Acatist, în biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vlaherne.
„Dacă în Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul figurile şi evenimentele din Vechiul şi Noul Testament sunt prezentate într-un ton ascetic, legat de pocăinţă, în Imnul Acatist ele sunt descrise în lumina Întrupării şi a Învierii. Astfel, Maica Domnului constituie, în acelaşi timp, noul rai, scara lui Iacob, marea care a înghiţit pe faraonul spiritual, piatra din care a ţâşnit apa care i-a adăpat pe evrei în pustie, şi stâlpul de foc care i-a călăuzit, pământul făgăduit şi mana, rugul aprins, lâna acoperită de rouă a lui Ghedeon, sfeşnicul, vasul cu mană şi adevăratul cort al mărturiei. În lumina Întrupării Mântuitorului, ca o prevestire a bucuriei Învierii şi a vieţii veşnice, eliberarea cetăţii Constantinopolului devine tiposul şi modelul de eliberare personală a fiecărui creştin de asediul patimilor şi al demonilor cu ajutorul Maicii Domnului”, mai spune Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu.