Copșa Mică are nevoie de proiecte europene pentru a-și asigura un viitor „verde“ și a deveni un oraș în care generația tânără să-și găsească locul. Aceasta este convingerea Corinei Lupu, fostul director general al Direcției de Monitorizare a Calității Aerului din Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM).
Într-un interviu acordat Mesagerului de Sibiu, Corina Lupu, specialist în problematica poluării de la Copșa Mică, vorbește despre situația actuală a orașului, în contextul în care poluarea istorică se face din ce în ce mai puțin simțită în viața locuitorilor.
Mesagerul de Sibiu: Ce se mai întâmplă acum la Copșa Mică, din punct de vedere al poluării? Se mai poluează la Copșa sau sunt reminiscențele trecutului?
Corina Lupu: Spre fericirea noastră, a tuturor, dar mai ales a locuitorilor din Copșa, sigur, poluarea istorică, aceea de grad foarte ridicat, este de acum istorie. Este trecut. S-au rezolvat multe dintre probleme. De altfel, este și vizibil că totul este mult mai verde de o bună bucată de timp. Capacitatea societății Sometra s-a înjumătățit, ba chiar mai puțin, tot ce era de rezolvat prin investiții serioase a fost rezolvat și sunt sigură că, astăzi, poluarea care avea un anumit grad foarte ridicat în anii dinainte, plasând orașul Copșa Mică nu doar ca fiind cel mai poluat oraș al României, dar chiar din Europa, nu mai este de actualitate. Vă spun că studii făcute împreună cu medici, cu biologi, cu chimiști, care au recoltat și au analizat probe de sânge și de urină de la copii, de la oameni, tocmai asta fac – încearcă să vadă cât mai este din poluarea remanentă, istorică. Sigur că ea nu trece peste noapte, dar în ultimii ani de zile este un trend descrescător, chiar dacă, pe alocuri, poate că și din cauza lipsei unor programe clare de igienizare la copiii mai mici – spun asta pentru că ei, de multe ori, mănâncă nespălați și din praful din sol mai putem încă vorbi de cantități remanente, din ce în ce mai mici – problemele sunt pe un făgaș extrem de pozitiv, mai ales din punct de vedere al sănătății umane, care, sigur, ne interesează la fel de mult ca și sănătatea mediului înconjurător.
Mesagerul de Sibiu: Am înțeles că ați fost de mai multe ori la Copșa. Cum vedeți acum orașul?
Corina Lupu: Întâmplător am făcut niște studii pentru societatea aceea și am văzut clar cum se îmbunătățesc lucrurile. M-am bucurat să aflu de la colegii mei din echipă, medici de profesie, că și din punct de vedere al sănătății umane, clar monitorizate din șase în șase luni, lucrurile stau din ce în ce mai bine. Sincer, mi se pare că lucrurile s-au îmbunătățit și că nu mai prezintă o problemă ca în trecut.
Mesagerul de Sibiu: La Copșa Mică, foarte mulți localnici au grădini și în continuare nu reușesc să-și vândă produsele în piețele agroalimentare. Cât timp credeți că va trece până când produsele de acolo vor putea fi comercializate pentru consumul populației?
Corina Lupu: Sincer, nu am știut că nu au voie să le pună pe piață, pentru că, din ce știu eu, personal, ca analize, chiar la alimente, lucrurile nu mai sunt atât de grave. Repet, poate că cea mai mare problemă rămâne aceea a copiilor mici, cu igienizările. De aceea au fost făcute și chiar s-au implementat campanii de conștientizare a dascălilor, în primul rând, care să educe copiii și, evident, și o parte dintre părinți. Și acele programe de intervenție făcute tocmai în scopul conștientizării au dat rezultate.
Mesagerul de Sibiu: Se pot face proiecte europene pentru Copșa Mică? De unde ar trebui să plece inițiativa?
Corina Lupu: Sigur că da, se pot face foarte multe proiecte. Cred că suntem cu toții de acord că ar trebui să absorbim mai multe fonduri. Așa cum știu eu lucrurile, primăria este cea care trebuie să demareze absorbția de fonduri europene. Ele sunt pe foarte multe axe prioritare, mai ales pentru Programul Operațional 2016-2020, deci foarte mulți bani pot fi duși spre zona localității Copșa Mică.
Mesagerul de Sibiu: Copșa Mică are vreo 6.000 de locuitori, școli, un liceu, dar tendința îngrijorătoare este că nu reușește să-și păstreze tineretul. Vi se pare că există vreun viitor pentru tineri acolo?
Corina Lupu: Asta nu mi se pare o problemă de protecție a mediului. Tinerii pleacă, din păcate, din multe zone ale țării. Dar acea zonă o să fie din ce în ce mai verde, am convingerea aceasta. Dacă ea va fi și beneficiara unor fonduri europene prin care tocmai acești tineri ar trebui să-și pună imaginația la muncă și să scrie proiecte pentru ceea ce le-ar plăcea să aibă în oraș, poate că într-adevăr n-ar mai pleca în număr așa de mare. Cred că este o problemă nu doar de protecție a mediului, ci chiar una socială și, nu în ultimul rând, de educație. Dar vine o vreme în care toți ne întoarcem acasă!
A consemnat Cosmin PAL
Studiile efectuate începând cu 1970, privind starea de sănătate a copiilor din Copşa Mică, în comparaţie cu cei din Dumbrăveni, oraș situat la 14 km amonte de Copşa, arată diferenţe semnificative privind morbiditatea infantilă. Studiile au mai urmărit nivelurile de metale grele din părul şi dinţii copiilor. Valorile medii ale concentraţiei de plumb din Copşa erau de 15 ori mai mari decât media pe ţară. Iar la cadmiu – de 2,5 ori mai mare. De asemenea, s-a relevat faptul că la Copşa Mică speranţa de viaţă e mai mică cu 10 ani decât media pe ţară.Într-un studiu recent, publicat în februarie 2014, Corina Lupu a concluzionat că nivelul plumbului în sânge determinat la copii nu este asociat statistic semnificativ cu distanța dintre reședința subiecților și unitățile industriale. Între dezvoltarea fizică a copiilor și posibila expunere la plumb nu a fost găsită vreo legătură statistică semnificativă. Mai degrabă, procesarea datelor rezultate din chestionare a arătat o corelație statistică semnificativă între nivelul plumbului în sânge la copiii investigați și faptul că aceștia se joacă în nisip, duc la gură jucării murdare sau căzute la pământ și că ei nu petrec timp în vacanțe mai departe de Copşa Mică.
