Coregraful Ioan Macrea, cetățean de onoare al județului Sibiu

Consilierii județeni au votat în unanimitate, în penultima ședință ordinară din acest an, acordarea post mortem a titlului de cetățean de onoare al județului Sibiu regretatului coregraf Ioan Macrea, fondatorul Ansamblului Profesionist „Junii Sibiului”. Laudatio a fost citit de profesorul universitar Ilie Moise, iar Silvia Macrea, directorul Ansamblului, a mulțumit în numele ei și a familiei sale pentru această recunoaștere a meritelor tatălui său. Diploma și titlul au fost înmânate în timpul spectacolului din 1 Decembrie, de la Sala Transilvania, susținut de Ansamblul „Junii Sibiului”.
Laudatio: Ioan Macrea (1929-1999)

Prof. univ. dr. Ilie MOISE

108Ioan Macrea – coregraful de talie națională, pe care îl omagiem, an de an, în cadrul festivalului ce-i poartă numele – s-a născut în 31 octombrie 1929 la Gura Râului, sat cu o bogată civilizație tradițională. Dragostea pentru jocul popular și talentul înnăscut l-au determinat, în 1944, să pună bazele unei formații de dansuri, care, ulterior, s-a numit Junii Sibiului, actualmente unul dintre brand-urile județului și orașului nostru.
Drumul acestuia – de la modesta formație de dansuri a „Arsenalului Armatei”, la briliantul ansamblu profesionist de astăzi – a avut şi el meandrele sale învinse doar de voinţa şi tenacitatea celui care l-a păstorit vreme de peste patru decenii – coregraful Ioan Macrea, reprezentant tipic al ardeleanului. Or, a fi ardelean – spunea cândva Lucian Blaga – înseamnă a duce un gând până la capăt. Şi Macrea şi-a dus gândul până la capăt, indiferent de adversităţile care s-au pus de-a curmezişul gândului său – acela de a face din Junii Sibiului cel mai respectat şi invidiat ansamblu de cântece şi dansuri populare din spaţiul carpatin.
Cum a reuşit să ajungă aici şi prin ce mijloace, care este reţeta acestui succes, iată întrebări fireşti cărora am încercat să le dau un răspuns în Povestea junilor, studiu recent tipărit la Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu. Ceea ce trebuie reţinut este că totul a fost subordonat împlinirii acestui gând, inclusiv familia. Să nu uităm că soţia sa – colaboratorul cel mai apropiat – a devenit profesor de dansuri populare la „Şcoala populară de artă”, apoi la „Clubul copiilor”, asigurându-i permanent pepiniera din care-şi recruta dansatorii. Nimic nu era prea mult când era vorba de soarta şi succesul junilor! El rămâne omul puternic şi tenace care a ştiut să valorifice toate şansele pe care viaţa i le-a oferit, în scopul desăvârşirii artistice a acestui ansamblu. Succesele de acasă l-au propulsat pe scena internațională, la festivaluri și concursuri de prestigiu, unde a obținut cele mai râvnite premii: Migdalul în floare – Agrigento (Italia, 1970); Festivalul Internațional – Longollen (Marea Britanie, 1973).
În plan internațional, talentul coregrafului Ioan Macrea a fost recunoscut prin numeroasele solicitări de a realiza coregrafii tradiționale în diferite părți ale lumii. A dat curs doar câtorva: în anii 70, la solicitarea Ministerului Culturii din Tunisia a creat Ansamblul Național de Folclor Tunisian, iar în 1978 și 1979 a pus în scenă dansuri românești în Laussanne (Elveția) și, respectiv, Paris (Franța).
În drumul său – aş spune triumfal – Macrea a fost sprijinit de o serie de personalităţi (în speţă directori ai unităţilor industriale în care a lucrat, dar şi de oameni de cultură şi jurnalişti)111 care i-au netezit calea spre performanţele artistice din anii 80 şi cărora trebuie să le aducem astăzi omagiul nostru de recunoştinţă. Ei l-au propus în 1995 cetățean de onoare al Municipiului Sibiu și tot ei i-au acordat, în același an, premiul Ethnos pentru întreaga activitate.
1989 a fost an de răscruce şi în domeniul culturii tradiţionale. După 89 – mai precis începând cu data de 9 ianuarie 1992 – graţie înţelegerii Inspectoratului judeţean de cultură și Consiliului județean din acea vreme, ansamblul Junii Sibiului împreună cu orchestra Cindrelul au alcătuit Ansamblul profesionist de cântece şi dansuri populare „Cindrelul-Junii”.
Şi iată că după 18 ani, conducerea ansamblului a fost încredinţată unui nou membru al familiei Macrea – mezina Silvia, care duce mai departe tradiţia familiei, cu aceeaşi tenacitate şi aceeaşi pasiune devorantă. Sunt convins că fiica lui Macrea nu va uita niciodată că Junii Sibiului au fost şi trebuie să rămână principalii exponenţi ai elementelor de identitate culturală a acestei zone pe care trebuie s-o prezinte şi s-o reprezinte cu acelaşi succes pe scenă şi în anii următori.
Astăzi, din perspectiva celor 70 de ani care s-au scurs de la înfiinţarea ansamblului folcloric „Junii Sibiului ”, Ioan Macrea pare tot mai mult un veritabil Meşter Manole modern, care s-a sacrificat pe sine pentru a asigura dăinuire şi perenitate culturii şi civilizaţiei tradiţionale româneşti. Bineînţeles, prin intermediul acestui „edificiu” unic „cum n-a mai fost altul” – Ansamblul folcloric profesionist „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*