Un studiu îngrijorător privind utilizarea internetului în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani arată că 1 din 3 copiii a fost victima unui act de bullying, online sau offline.
23% dintre copiii români au fost victima unui act de cyberbullying, dublu față de anul 2014, arată studiul EU Kids Online, publicat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Potrivit statisticilor, 24% dintre aceștia au primit mesaje răutăcioase sau jignitoare, 10% au fost excluși dintr-un grup sau activitate pe internet, 5% s-au trezit cu mesajele răutăcioase sau jignitoare făcute publice, iar 8% au primit chiar amenințări pe internet. Alarmant este faptul că un procent uriaș de 78% susține că li s-a întâmplat cel puțin de câteva ori pe an.
AGRESAȚII DEVIN LA RÂNDUL LOR AGRESORI
Conform raportului, cyberbullying-ul se transmite preponderent prin text scris (61%), apoi prin video (29%), poze, imagini și meme-uri (28%), respectiv audio (21%). 38% dintre respondenți s-au simțit foarte deranjați de comportamentul umilitor, fetele, în procent de 53%, mai mult decât băieții (24%).
Interesant este faptul că 80% dintre cei care spun că au fost victima unei forme de cyberbullying recunosc, la rândul lor, că au agresat pe cineva în cursul ultimului an. Totodată, 90% dintre cei care admit că au tratat pe cineva într-un mod răutăcios recunosc că au fost, la rândul lor, victime ale unui astfel de comportament.
CE ESTE CYBERBULLYINGUL?
Este o formă de violență psihologică transmisă prin intermediul internetului, telefonului mobil, calculatorului sau tabletei, săvârșită cu intenție, în mod constant și repetat, și care creează o atmosferă de intimidare ostilă, umilitoare sau ofensatoare împotriva unui copil sau grup de copii. Include aspecte ce țin de discriminare și excluderea socială pe bază de rasă, naționalitate, etnie, religie, sexul sau orientarea socială, respectiv caracteristicile personale.
Studiul EU Kids Online a fost realizat, în România, pe un eșantion de 935 băieți și fete cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani. Culegerea datelor a fost efectuată pro bono de către IRES, în perioada martie-aprilie 2018. Ancheta a fost realizată în școli, prin auto-completare.
