Muzeul ASTRA organizează duminică, 24 februarie, între orele 10 și 16, un eveniment special de Dragobete.
Este vorba despre un concurs inedit, în care participanții vor fi antrenați în a descoperi patrimoniul cultural, dar și natura din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
„Sărbătoarea de Dragobete va lua forma unui concurs, în care participanții vor (re)descoperi patrimoniul material și imaterial din Muzeul în aer liber, precum și natura care îl înconjoară. Aici vor interveni și legăturile strânse care au existat și există între lumea rurală (și nu numai) și mediul natural. Se spune că, de ziua Dragobetelui, păsările se întâlnesc în stoluri, ciripesc și încep a-și construi cuiburile. Toți cei care se vor înscrie la concursul nostru vor fi nevoiți să le observe în această zi și să afle astfel povestea Dragobetelui. Potrivit regulamentului, cei înscriși vor porni la plimbare prin muzeu pe partea dreaptă a lacului, pe aleea cu casele din Munții Apuseni, pe la Biserica din Bezded, la Etno Tehno Parc, pe aleea pivelor și înapoi pe dig până la intrarea principală. Pe dig și la Etno Tehno Parc vor observa trei hrănitori pentru păsări și un traseu cu diferite elemente tradiționale (case, șuri, unelte etc.). Pe acest traseu, cine va fi atent va găsi și fotografii cu păsări agățate pe… oriunde! Concurenții trebuie să se întoarcă la intrarea principală cu fotografiile a cinci specii diferite de păsări și să spună muzeografilor ce pasări sunt, dacă recunosc speciile respective și gospodăriile din care le-au luat. Pentru efortul lor vor primi un premiu surpriză. Durata traseului este de aproximativ o oră”, a declarat Oana Burcea, muzeograf la Muzeul ASTRA.
La intrarea principală, vizitatorii vor primi o foaie cu informații despre această sărbătoare românească și regulamentul concursului. Premiile vor fi acordate în limita stocului disponibil.
„Dragobete, fiul Dochiei, zeu al dragostei pe plaiurile româneşti. Dragobete este un zeu tânăr al Panteonului autohton, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti. În unele tradiţii este numit Cap de Primăvară, Cap de Vară, fiu al Babei Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică. Dragobete este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă (Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Transilvania). Se crede că la ziua lui păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor. Asemănător păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Pretutindeni se auzea zicala: Dragobetele sărută fetele! Dacă timpul era favorabil, fetele şi feciorii se adunau în cete şi ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania).
Dragostea curată a tinerilor, asociată de români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure, este pusă sub protecţia unei îndrăgite reprezentări mitice, Dragobetele. El este identificat şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă). Celebrarea lui Dragobete este prefaţată de o altă zi îndrăgită de tineri, Vlasie. Sfântul mucenic Vlasie (11 febr.) din calendarul ortodox a devenit în Calendarul popular protector al păsărilor de pădure şi al femeilor gravide. De ziua lui s-ar întoarce păsările migratoare, li s-ar deschide ciocul şi ar începe a cânta. Peste două săptămâni, la Dragobete, se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. De frică să nu ciricăie ca păsările, nimeni nu lucra în ziua de Dragobete.” (Ion Ghinoiu, „Sărbători și obiceiuri românești”, Editura Elion, București, 2003)
Concurs de Dragobete. Regulament
Plimbarea dumneavoastră de duminică poate fi o combinație între (re)descoperirea patrimoniului material și imaterial al Muzeului ASTRA și natura care îl înconjoară, a legăturilor strânse care au existat și există în lumea rurală (și nu numai) și mediul natural.
foto: Cătălin Fuciu
De ziua Dragobetelui, păsările se întâlnesc în stoluri, ciripesc și încep a-și construi cuiburile. Haideți să le observăm în această zi și să căutați fotografiile lor pe aleile muzeului.
Cum funcționează concursul?
Porniți la plimbare în muzeu pe partea dreaptă a lacului, pe aleea cu casele din Munții Apuseni, pe la Biserica din Bezded, la Etno Tehno Parc, pe aleea pivelor și înapoi pe dig până la intrarea principală. Pe dig și la Etno Tehno Parc veți întâlni trei hrănitori pentru păsări, opriți-vă la o distanță corespunzătoare și bucurați-vă de frumusețea înaripatelor.
Fiți atenți la tot ceea ce întâlniți pe traseu: o casă, o curte, o șură, un copac etc. Veți găsi fotografii cu păsări agățate pe te miri unde! E nevoie să vă întoarceți la intrarea principală cu fotografiile a cinci specii diferite de păsări, să ne spuneți ce pasări sunt, dacă recunoașteți speciile și gospodăriile din care le-ați luat. Un premiu surpriză vă așteaptă!
