Comisia Europeană a anunţat azi că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat pe site-ul instituţiei.
România şi Grecia sunt trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie.
Comisia a propus impunerea de către Curte a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare.
Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat: „Spălarea banilor şi finanţarea terorismului au consecinţe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio ţară din UE să devină veriga slabă. Banii spălaţi într-o ţară pot fi – şi adesea chiar sunt – folosiţi pentru a comite infracţiuni în altă ţară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activităţi infracţionale şi teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape şi în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.
Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
În urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers şi a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus A cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Aceste noi norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanţii pentru fluxurile financiare provenite din ţări terţe cu risc ridicat, îmbunătăţirea accesului la informaţii al unităţilor de informaţii financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare şi contracararea riscurilor de finanţare a terorismului legate de monedele virtuale şi de cardurile preplătite, scrie agenția Mediafax, preluată de Monitorul de Cluj.
