Deputaţii vor vota, astăzi, proiectul de Cod administrativ, iar printre prevederi se numără şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.
„Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”, prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat şi va intra fără modificări la votul de azi al Camerei Deputaţilor, potrivit agenției Mediafax, preluată de Monitorul de Cluj.
Cu alte cuvinte, pragul existent de 20% în ceea ce priveşte obligativitatea folosirii limbii materne în instituţiile publice va putea fi eliminat, dacă aşa consideră autorităţile publice. Totodată, proiectul de Cod administrativ prevede şi cum pot fi instalate plăcuţele bilingve.
„Art 195 (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi entităţile prevăzute la art.94 alin. (1), cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate acestora, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba minorităţii naţionale respective şi primesc răspunsul atât în limba română, cât şi în limba minorităţii naţionale respective. (3) În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin.(2), autorităţile publice şi entităţile prevăzute la art.94 alin.(1) au obligaţia să pună la dispoziţia cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale formulare şi texte administrative de uz curent şi în limba lor maternă. (…) (4) Lista formularelor şi a textelor administrative de uz curent se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Relaţii Interetnice elaborată în parteneriat cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale – ISPMN. (5) În condiţiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul sunt încadrate şi persoane care cunosc limba minorităţii naţionale respective. (6) Autorităţile administraţiei publice locale şi entităţile prevăzute la art.94 alin.(1) asigură inscripţionarea denumirii localităţilor, a străzilor, a pieţelor şi a parcurilor, a denumirii instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba minorităţii naţionale respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2)”, se arată în iniţiativa legislativă.
Pe 11 iunie, Senatul a adoptat propunerea legislativă privind Codul administrativ al României, printre prevederi regăsindu-se şi introducerea pensiilor speciale pentru aleşii locali, care vor fi suportate din bugetul de stat. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.
