CNIPMMR respinge scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.000 de euro, din această măsură rezultând aplicarea cotei de 16% pe profit, în locul celei de 3% pe venit pentru microîntreprinderi.
foto: Arhivă
Raportat la profitul de aproximativ 24 de miliarde de lei obținut de microîntreprinderi cu venituri între 500.000 – 2.500.000 lei (100.000 – 500.000 de euro), în anul 2022, rezultă că acestea, dacă s-ar aplica cota de 16% pe profit, ar plăti un impozit de aproximativ 3,85 miliarde lei. Practic, microîntreprinderile ar plăti impozite cu o valoare totală mai mare de aproximativ 600 de milioane de lei, față de suma plătită ca impozit de 3% pe venit.
Efectele negative ale reducerii pragului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor
În condițiile trecerii la impozitul pe profit de 16%, în urma scăderii pragului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro, modificarea sistemului de impozitare va afecta negativ mediul de afaceri:
- majorarea cheltuielilor va fi transferată în prețurile de vânzare a produselor și serviciilor, rezultând creșterea inflației;
- creșterea costurilor de producție generează scăderea competitivității produselor și serviciilor românesti și pierderea de piețe de desfacere;
- lipsa de lichidități la nivelul companiilor va conduce la diminuarea investițiilor și încetinirea/renunțarea la proiectele de modernizare/digitalizare;
Modificarea repetată și la intervale scurte de timp a legislației fiscale pentru microîntrepinderi, introducerea de la 01.01.2024 a noi condiții de încadrare în categoria microîntreprinderilor, prin cumularea veniturilor întreprinderilor legate pentru plafonul de 500.000 de euro, generează nesiguranță și o lipsă totală de predictibilitate pentru implementarea planurilor de afaceri. În realitate, introducerea întereprinderilor legate în calculul plafonului pentru microîntreprinderi va afecta un număr mai mare de întreprinderi care vor aplica impozitul pe venit, decât cele care au avut venituri peste 100.000 de euro în 2023.
CNIPMMR reamintește că în PNRR-ul aprobat sunt menționate modificări ale sistemului de impozitare a microintreprinderilor astfel:
– jalonul 206, Revizuirea cadrului fiscal, Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, prevede: ”Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024”.
Astfel de situații au fost generate de lipsa de transparență în cadrul consultărilor publice cu organizațiile mediului de afaceri, societatea civilă și sindicatele în procesul de elaborare a PNRR.
Prevederiile, care afectează negativ microîntreprinderile, au fost introduse fără implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri, și în special al IMM-urilor, iar în acest mod nu s-a reușit identificarea corectă a nevoilor mediului de afaceri, raportat la scopul PNRR.
Prin promovarea unei politici publice lipsite de transparenţă, decidenții politici de la acel moment nu au realizat consultări cu partenerii sociali, ci doar au comunicat sporadic şi selectiv anumite idei care sunt incluse în PNRR.
CNIPMMR solicită menținerea condițiilor actuale de încadrare în categoria microîntreprinderilor
CNIPMMR exclude orice noua modificare a Codului Fiscal în anul 2024 și, astfel cum a mai arătat, consideră că modificarea sistemului de impozitare al microîntreprinderilor propusă în PNRR va afecta negativ mediul de afaceri, din cauza creșterii fiscalităţii, fapt care va avea un impact pentru întreaga economie.
Având în vedere că PNRR a mai fost modificat, CNIPMMR solicită Guvernului rediscutarea dispoziţiilor din PNRR care vizează sistemul de impozitare al microîntreprinderilor şi începerea negocierilor cu Comisia Europeană pe acest aspect.
CNIPMMR nu susține creșterea fiscalității pentru mediul de afaceri, cauzată de creșterea cheltuielilor cu aparatul bugetar și insuficiența fondurilor bugetare pentru acoperirea acestora. Guvernul nu poate cere antreprenorilor și angajațiilor din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administrația publică să rămână nereformată, supradimenionată și lipsită de performanță.
CNIPMMR solicită reducerea fiscalității pe forța de muncă și lansarea tuturor programelor naționale și regionale pentru mediul privat, în valoare de 6.1 mld.euro, care să constituie PACHETUL DE PROGRAME PENTRU SUSȚINEREA IMM-URILOR, având în vedere că acestea sunt cele mai afectate, în contextul actual, marcat de:
– creșterea fiscalității, prin Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea:
- a) introducerea cotei de impozitare de 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro și reducerea pragului veniturilor de la 500.000 de euro la 60.000 de euro pentru aplicarea cotei de 1%;
- b) eliminarea facilităților sau reducerea acestora pentru sectoarele construcții, agricultură, IT;
– introducerea întreprinderilor legate, inclusiv PFA/II/IF, în calculul plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor;
– de consecințele războiului din Ucraina, în special afectarea micilor producători agricoli;
– tranziţia către digitalizare şi economia verde.
