În sâmbăta Floriilor catolice, elevii clasei pregătitoare C de la Școala gimnazială „Regina Maria” Sibiu, împreună cu profesorul în învățământul primar Alina Botei și părinții acestora, au participat la „Vânătoarea de ouă”.
Evenimentul organizat de Arka Park Păltiniş în parteneriat cu Centrul Cultural German Sibiu s-a desfășurat ieri, 13 aprilie, într-un complex de agrement din stațiunea Păltiniș.
Copiii au confecționat un coș din hârtie pe care l-au decorat cu abțibilduri, apoi au pornit în căutarea ouălor ascunse în pădure. „Cu toate că vremea a fost nefavorabilă, echipați cu pelerine de ploaie și cizmulițe, elevii s-au comportat ca niște detectivi, iar părinții le transmiteau empatic sau vocal încredere și bucurie în forțele proprii. Unii dintre ei nu au rezistat tentației și au savurat câte un ou de ciocolată”, ne-a declarat cadrul didactic.
La final, copiii au fost felicitați și recompensați cu o diplomă. Cei mai norocoși au primit câte un voucher cadou pentru a petrece 3 ore la locul de agrement.
Vânătoarea ouălor de Paşti este o tradiţie anglo-saxonă, adusă în zona Sibiului de coloniștii sași din Evul Mediu, care marchează venirea primăverii şi renaşterea naturii.
„Trăim într-o lume acaparată de diversitate, astfel încât trebuie să le insuflăm celor mici ideea de multiculturalitate, iar celor mari, ideea de toleranță.
De asemenea, ne aflăm în perioada Postului Mare și în tot acest timp ne pregătim sufletește pentru sărbătoarea Învierii Domnului Isus Cristos.
Paștele este o sărbătoare religioasă de primăvară ce deține anumite particularități culturale în funcție de religia adoptată. Astfel, «Vânătoarea de ouă» are la bază sărbătoarea zeiței germanice Ostara, celebrată odată cu echinocțiul de primăvară, 21 martie, zi în care noaptea este egală cu ziua, natura se trezește la viață, iar păsările încep construcția cuiburilor pentru a depune ouă, simbol al fertilității și renașterii. Legenda spune că zeița Ostara a salvat în timpul iernii o pasăre ce avea aripile înghețate, transformând-o în iepure. Conform tradiției celtice, iepurele este un animal sacru pentru zei, reprezentând renașterea naturii, simbol al imortalității. La fel ca oul, este simbol al universului, al echilibrului. Se spune că Iepurele, odată fiind pasăre, a rămas cu abilitatea de a depune ouă. Oul, în simbolistica Paștelui, este asociat cu mormântul gol al lui Isus. Iepurele a fost menționat prima dată în Germania, în secolul al XVI-lea. În anii 1800, a fost plăsmuit din pâine și zahăr. Tot în această perioadă, primăvara, copiii construiau cuiburi din iarbă în grădinile părinților pentru ca, în timpul nopții, Iepurele de Paște să poată depune ouă.
Vânătoarea de ouă a existat din vremea reformatului creștin protestant Martin Luther. Reverendul Mary Jane Pierce Norton spunea: «vânătoarea de ouă este o activitate extraordinară»”, a precizat Alina Botei.
Potrivit profesoarei, tradiția vopsitului ouălor este inspirată tot din legenda zeiței germanice Ostara. „Se spune că animalele de la împărăție voiau să îi ofere un cadou pe măsură invitatului special, zeița Ostara… Iepurele a fugit acasă și a adus un ou vopsit și decorat de el. Văzând cadourile celorlalți invitați, el s-a rușinat, dar zeița a fost mai încântată de darul lui decât de ale celorlalți, pentru că a înțeles adevăratul spirit al iepurașului”, explică Alina Botei.
