Ce soluții propune pentru a deveni cu adevărat Sibiu ”bike-friendly”?
Exemplul orașului Sevilla în ce privește dezvoltarea transportului pe două roți este considerat de omul de afaceri Ciprian Faraon cel mai bun de urmat de către municipiul Sibiu.
El susține într-o postare pe pagina de Facebook, că pistele de biciclete sigure, separate de traficul auto, precum și o serie de măsuri complementare vor transforma total Sibiul în viitorii ani. Însă pentru asta e nevoie, explică el, de mai mult curaj în luarea unor decizii.
„În ciuda tuturor campaniilor de promovare plătite de Primăria Sibiu, orașul nostru este departe de a fi unul «bike-friendly». O spun cu toată răspunderea, când văd desene pe asfalt în loc de delimitări propriu-zise pentru piste de biciclete, când văd încropiri de piste, printre mașini, terminate brusc, cand văd guri de canal pe aceste trasee, când văd piste care duc de nicăieri spre nicăieri, mă întreb dacă cei din conducerea primăriei Sibiului urăsc bicicliștii sau dacă ei iși lasă copiii să circule pe aceste piste.
Proiectul de pe malul Cibinul este unul foarte frumos, însă pentru o zonă de promenadă, nu o destinație utilă pentru sibienii care vor să înlocuiască mașina cu bicicleta. S-au cheltuit peste 10 milioane de euro, bani europeni, pe acest proiect, foarte bine că s-a făcut ceva! Dar problema nu a fost soluționată!
Suntem aici pentru că lipsește curajul decidenților în luarea deciziilor, asumarea proiectelor mari. Cred că sibienii își doresc un proiect pe termen lung, o viziune. Vor să vadă că primarul știe ce vrea să devină urbea pe care o conduce. Vor să vadă rezultate!
Concret, la ce mă refer:
Nu cred că vom vedea undeva în România un oraș dedicat bicicletelor similar cu ce vedem în Marea Britanie, Țările de Jos, ori țările nordice. Avem o cu totul altă mentalitate. Haideți să vedem ce a făcut un alt oraș, dintr-o țară, Spania, în care, conform sondajelor, doar 1,6% din populație consideră bicicleta ca fiind mijlocul lor principal de transport. Mai apropiat de noi și mentalitatea noastră”, spune președintele organizației municipale Sibiu a Partidului Forța Dreptei.
El dă exemplul orașului Sevilla, pe care l-a studiat. Aici, administrația a conceput un plan care a schimbat complet transportul urban. Nu a realizat piste pentru biciclete ca în Danemarca sau Marea Britanie, însă s-a aplicat principiul segregării – separarea bicicletelor printr-o barieră fizică, cum ar fi o bordură ridicată sau un gard – față de traficul auto.
„S-a ajuns la concluzia că doar așa pot fi încurajați locuitorii să folosească bicicletele, să fie protejați de șoferii total neobișnuiți cu cicliștii.
Astfel, bicicleta a devenit accesibilă persoanelor de toate vârstele, permițându-le să se plimbe cu viteză mică în haine obișnuite. Iar rutele au fost calculate pentru a deveni utile, legând principalele puncte de interes ale orașului. atât economic, cât și sportiv, cultural și mai ales economic.
Rezultatul din Sevilla nu este comparabil cu ce se întâmplă în Țările de Jos sau Danemarca, dar este totuși impresionant. Numărul mediu de biciclete folosite zilnic în oraș a crescut de la puțin peste 6.000 la peste 70.000 de biciclete, la o populație de 700 de mii de locuitori. Peste 20% din populația orașului susține că folosește aproape zilnic bicicleta. Sevilla are acum peste 100 de kilometri de piste exclusiv dedicate bicicliștilor.
„Gândiți-vă ce ar însemna să se stabilească o legătură între ciclism și transportul public! Pasagerii care sosesc la principalele stații de autobuz din oraș să poată folosi biletul pentru a accesa una dintre bicicletele de închiriat, puse la dispoziție tot de primărie, însă gratuit pentru întreaga zi. Un astfel de concept-program ar putea fi extins, un parteneriat cu Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu, studenților să li se pună la dispoziție biciclete gratuit pentru întreg anul universitar. Sunt peste 15.000 de studenți în Sibiu care au nevoie de mobilitate, ar fi un exemplu de bune practici”, susține omul de afaceri Ciprian Faraon.
„Eu cred că noi, românii, ne apropiem mai mult de modelul spaniol decât de cel nordic. Însă e nevoie de un proiect pe termen lung. Consider util un «Master Plan pentru biciclete» în Sibiu, prin care să avem în primul rând piste sigure, acoperire utilă cu trasee pentru biciclete, soluții complementare pentru promovarea mersului pe bicicletă, cooptarea mediului universitar în acest plan.
E timpul să trecem de la vopsitul asfaltului la lucruri mult mai serioase”, a mai completat Ciprian Faraon.
Ce măsuri complementare s-au luat în Sevilla?
A creat o zonă cu emisii zero în centrul istoric, unde accesul mașinilor este interzis, cu excepția riveranilor;
A impus taxe de parcare mai mari în centru pentru a descuraja mașinile. Banii sunt investiți în transport ecologic;
A introdus flote de autobuze și taximetre electrice pentru a reduce emisiile de noxe;
A plantat mii de arbori în lungul marilor bulevarde pentru absorbția noxelor;
A amenajat numeroase piețe și scuaruri pietonale cu vegetație, reducând prezența mașinilor;
A instituit o schemă de înnoire a parcului auto prin casarea mașinilor vechi, poluante;
Controlează strict emisiile industriale și aplică amenzi mari pentru depășiri;
Desfășoară campanii de conștientizare în școli pentru educarea tinerilor;
A creat zone pietonale extinse în centrul istoric, oferind prioritate mersului cu bicicleta și deplasărilor pietonale. Această măsură a făcut mersul cu bicicleta mai relaxant și atrăgător în zonele aglomerate;
A organizat campanii de promovare și evenimente care încurajează mersul cu bicicleta, precum Miércoles en Bici (miercurea cu bicicleta). Totodată, a oferit facilități angajaților care vin la serviciu cu bicicleta;
A pus la dispoziție ateliere de reparații gratuite la prețuri accesibile, care fac întreținerea bicicletei mai ușoară și încurajează menținerea ei.
Biroul de presă al Forța Dreptei Sibiu, Septembrie 2023
