Muzeul ASTRA, instituție ale cărei acțiuni sunt posibile prin finanțarea Consiliului Județean Sibiu, organizează sâmbătă, 11 iunie, ora 10, cea de-a II-a ediție a evenimentului „Joc și bucate oltenești”. Este vorba despre un eveniment care include scenarii interactive de dans, interpretare instrumentală și demonstrații culinare, animând gospodăriile cu specific oltenesc – Stolojani, Târgu Cărbunești, Horezu și Bălănești – din cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. Invitați de marcă vor fi Călușarii din Frâncești, județul Vâlcea și gospodinele din Cernișoara, județul Vâlcea.
,,Călușarii din Frâncești, județul Vâlcea, vor reproduce dansul specific călușului prin cele trei etape: legarea steagului sau constituirea grupului (la gospodăriile din Stolojani și Târgu Cărbunești, județul Gorj), jocul călușului (în cadrul gospodăriei din Horezu, județul Vâlcea și Târgul de țară) și spargerea călușului (la gospodăria de pomicultor din Bălănești, județul Gorj). Ceata de călușari este o herghelie divină care luptă împotriva forței năprasnice a Rusaliilor (ielelor). Ceata, strict ierarhizată (mut, vătaf, ajutor de vătaf, călușari, stegar) este alcătuită din bărbați riguroși care, prin piesele de port popular, prin nume și prin imitarea tropăitului și galopului în timpul jocului caută să semene sau să se confunde cu caii. În funcție de zonă, numărul lor în ceată diferă. Pot fi cete fără soț (5, 7, 9, 11, 13) și mai rar, cete cu soț (8, 10, 12). Obiceiul începea în Duminica Rusaliilor și se încheia peste 9 zile, în Marțea ciocului, atunci când era îngropat steagul și se desfăcea ceata, sau la 3 zile după Rusalii, în prima zi de marți. Călușul are rolul de a asigura fertilitatea și fecunditatea care, conform tradiției, sunt aduse de simpla prezență și de jocul călușarilor în gospodăriile oamenilor, în jurul mesei pe care gazda punea grăunțe, lână, apă, sare, pelin, usturoi, folosite în hrana animalelor sau la însămânțatul din anul următor. Începând cu 25 noiembrie 2005, Dansul Călușului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, în urma depunerii dosarului de solicitare de către România, în anul 2002. Jocul călușului este însoțit de bucate alese, precum tradiționala ciorbă oltenească de găină, cu zdrențe din ou, varza călită cu carne de porc și acrită cu zeamă de zarzăre, umplutura oltenească și gogoșile cu lapte acru, un desert simplu, dar gustos. Mălaiul dospit, bine copt și rumenit cu măiestrie de localnicele din Cernișoara, județul Vâlcea se va putea gusta de asemenea la Târgul de țară.”, a declarat Mihai Bănuț, muzeograf Muzeul ASTRA.
Bucătăresele – localnice din comuna Cernișoara, județul Vâlcea – vor pregăti la Târgul de țară preparate tradiționale oltenești după următorul program: începând cu ora 10 se încing vetrele și plita pentru a se prepara mălaiul dospit și gogoșile cu lapte acru. Mai apoi, se va face foc la ceaune pentru a se pregăti ciorba de găină, cu zdrențe, varza cu carne de la untură și umplutura oltenească. Tot la Târgul de țara va fi amenajată o expoziție cu instrumentar specific culesului din natură, precum și plante și ciuperci valorificate gastronomic și medicinal în Oltenia de sub munte.
Evenimentul „Joc și bucate oltenești” face parte din programul Comunități în Muzeul ASTRA, ediția a VI-a.
Bucatele vor putea fi degustate începând cu ora 13:00 până la epuizarea lor.
