Pandemia COVID a pus la pământ economia românească. La sfârșitul anului 2020, bugetul a avut un minus de 101 miliarde lei. În schimb, în același an, Guvernul a avut la dispoziție din fondul de rezervă bugetară 9.62 miliarde lei, cea mai mare alocare din ultimii 11 ani.
În anul 2020, pe fondul crizei sanitare care a afectat activitatea economică la nivel mondial, economia României a avut de suferit.
Potrivit Raportului public al Curții de Conturi pe anul 2020, la data de 31 decembrie 2020 „execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit cash de 101,8 miliarde lei (9,6% din PIB), peste ținta stabilită prin ultima rectificare bugetară de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), în creștere cu 5,06 puncte procentuale față de anul anterior (4,59% din PIB)”.
otrivit raportului citat, comparativ cu anul 2019, creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020 a fost determinată de:
- evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-decembrie din cauza crizei pandemice, precum și amânarea plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 miliarde lei);
- creșterea cu 2,72 miliarde lei a restituirilor de TVA față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat;
- bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 miliarde lei;
- creșterea cheltuielilor de investiții cu 9,5 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și a plăților cu caracter excepțional generate de pandemia de COVID-19, cu aproximativ 15,07 miliarde lei.
Potrivit datelor prezentate de Eurostat, nivelul veniturilor bugetului general consolidat (calculat ca procent din PIB) din țara noastră este unul dintre cele mai reduse din UE.
„Astfel, în anul 2020, veniturile bugetului general consolidat au reprezentat în România doar 33,1% din PIB, acest nivel fiind cu mult mai mic decât media țărilor UE (care a fost de 46,5% din PIB), singura țară în care s-a înregistrat un nivel mai redus fiind Irlanda (23,1%). Poziționarea României la coada clasamentului din perspectiva colectării veniturilor bugetare ca pondere în PIB-ul din ultimii cinci ani este și efectul unui aparat de administrare fiscală insuficient modernizat, reformele inițiate în acest sens realizându-se într-un ritm lent sau fiind anulate, cum este cazul Proiectului de modernizare a administrației fiscale (inițiat în anul 2013 și la care s-a renunțat în 2019)”, arată auditoria Curții de Conturi.
Curtea de Conturi mai precizează că până la finele lunii decembrie 2020 s-au efectuat următoarele plăți:
- 4,25 miliarde lei pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului;
- 922,13 milioane lei pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiat convenții individuale de muncă pentru întreruperea activității ca urmare a efectelor SARS-CoV-2;
- 2,69 miliarde lei, reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă;
- 96,15 milioane lei pentru indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ;
- 121,9 milioane lei pentru indemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza legii privind organizarea și funcționarea cooperației.
„Rezultatele execuției bugetare în anul 2020 au fost puternic afectate de impactul pandemiei, deficitul bugetar în termeni cash situându-se la 9,64%, respectiv la 9,4% din PIB, în condițiile unei nerealizări masive a veniturilor estimate inițial, pe fondul înrăutățirii indicatorilor macroeconomici și al apelării la facilitatea de amânare la plată a obligațiilor bugetare de către agenții economici, simultan cu majorarea cheltuielilor bugetare în vederea finanțării măsurilor pentru combaterea efectelor sociale și economice generate de pandemie”, se mai arată în documentul citat.
Alocări record la Fondul de Rezervă
În anul 2020, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului a fost alocată suma de 9.62 miliarde lei, fiind cea mai mare alocare din ultimii 11 ani, arată Curtea de Conturi.
„Prin derogare de la prevederile legale, o parte însemnată din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului (66,8%) a fost destinată finanțării unor cheltuieli care nu pot fi considerate neprevăzute și care ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat. Astfel, s-a creat mecanismul prin care din acest fond pot fi alocate sume care nu se încadrează în categoria cheltuielilor «urgente și neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar». Exceptând alocările aferente situației excepționale pentru combaterea efectelor generate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2, și în anul 2020 s-a continuat practica din anii anteriori, respectiv: lipsa de transparență a destinației alocărilor din acest fond, inexistența unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate, lipsa unui control din partea Parlamentului, inexistența unor criterii și proceduri clare de utilizare a acestuia exclusiv pentru destinații care țin de imprevizibilitatea și urgența unor situații care nu pot fi prevăzute în procesul bugetar de stabilire a alocărilor bugetare”, mai arată auditorii Curții de Conturi.
De asemenea, pandemia de Covid-19 a afectat considerabil activitatea contribuabililor, care a înregistrat în numeroase cazuri o evoluție negativă, cu impact asupra obligațiilor bugetare.
„Cu toate că, prin cele trei rectificări bugetare făcute pe parcursul anului 2020, Guvernul a ajustat negativ volumul creditelor bugetare definitive – venituri, încasările realizate la bugetul de stat au fost mai mici cu 16.108,3 milioane lei (10,8%) față de nivelul stabilit. Se remarcă o supraevaluare a creditelor bugetare aprobate prin Legea nr. 5/2020 față de încasările realizate, gradul de realizare a acestora fiind de 89,2% din prevederile inițiale”, mai menționează documentul citat.
Reamintim că Guvernul a venit în sprijinul contribuabililor prin măsuri instituite prin ordonanțe de urgență, legiferând posibilitatea de restructurare a obligațiilor bugetare, amânarea la plată a obligațiilor fiscale, o nouă procedură de rambursare a TVA, respectiv posibilitatea de anulare a unor obligații fiscale accesorii în cazul achitării obligațiilor fiscale principale.
„Pentru a diminua cel puțin temporar povara fiscală, au fost luate o serie de măsuri, cum ar fi spre exemplu: amânarea la plată a obligațiilor fiscale, o nouă procedură de rambursare a TVA, extinderea restructurării financiare și o nouă amnistie fiscală. ANAF a colectat la Bugetul general consolidat un volum total de venituri bugetare în valoare de 263.590,9 milioane lei, reprezentând 24,97% din PIB, în scădere față de 2019, când acestea au fost în sumă de 271.639,3 milioane lei. Performanța colectării veniturilor Bugetului general consolidat administrate de ANAF a fost puternic afectată în anul 2020 de pandemia de Covid-19, veniturile Bugetului general consolidat colectate de ANAF fiind astfel cu 8.048,49 milioane lei mai reduse decât cele colectate în anul 2019. Contribuția cea mai importantă la formarea veniturilor bugetului de stat a adus-o TVA-ul, cu o pondere de 23,07% în totalul veniturilor colectate de ANAF. Ca efect al reducerii consumului în 2020 pe fondul pandemiei, veniturile încasate din TVA s-au diminuat semnificativ cu 4.603,63 milioane lei față de anul 2019, situându-se la un nivel apropiat de cel înregistrat în anul 2018. Veniturile bugetare din impozitul pe profit s-au diminuat cu 1.721,54 milioane lei față de anul 2019, cauza fiind reducerea activității companiilor în perioada pandemiei”, mai arată Curtea de Conturi.
Auditorii mai arată și că datoria publică nou contractată în anul 2020 a fost în sumă de 491.944,3 milioane lei, de două ori mai mare față de valoarea cheltuielilor bugetului de stat din anul 2020, în sumă de 246.929,9 milioane lei.