Aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în şcoli, iar 27% admit că au fost agresori, notează Monitorul de Cluj.
Bullying in the hallway
82% dintre elevi au declarat că au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, iar aproape trei sferturi (73%) au afirmat că au asistat la situaţii de bullying în clasă.
Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) au precizat că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 au spus că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii.
Aproape 30% dintre elevi au recunoscut că au fost agresori
Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
„Reţelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des”, reiese din cercetare.
84% dintre elevi au afirmat că, în situaţii de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei. Puţin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziţia de martor pasiv la situaţii de bullying.
22% dintre elevi se ascund de adulți în ceea ce privește bullying-ul
Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
Peste trei sferturi dintre respondenţi (77%) afirmă că, în situaţii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvenţă mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alţi elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul şcolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.
„Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toţi actorii implicaţi: victima, agresorul şi martorul tăcut. Situaţiile de hărţuire şi violenţă paralizează reacţiile sociale normale şi lasă urme asupra sănătăţii emoţionale a copiilor. Este important să recunoaştem semnele, să vorbim cu copiii şi să desfăşurăm activităţi care să îi reînveţe să fie împreună, să se joace, să colaboreze şi să construiască relaţii sociale pozitive”, a declarat preşedintele executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
Cercetarea, dată marţi publicităţii, a fost realizată prin chestionar on-line în luna iunie, pe un eşantion neprobabilistic de 4.449 de elevi, cu vârste cuprinse între 10-18 ani. Au participat 91% elevi ai şcolilor din mediul urban şi 9% din mediul rural. Una dintre concluziile studiului a fost că 99% dintre respondenţi sunt familiarizaţi cu termenul de bullying.
Bullying-ul, un fenomen îngrijorător
Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii şi se referă la comportamente variate care umilesc şi exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor şi continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie
Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta şi mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană.
Potrivit Salvați Copii, un copil din trei s-a confruntat cu anxietate și a avut nevoie de consiliere psihologică.
„Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid”, menţionează Salvați Copiii.
