Centenarul Primului Război Mondial – Bătălia Sibiului 1916

Corpul B al Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu găzduieşte, în perioada 25 octombrie – 15 noiembrie, expoziţia „Centenarul Primului Război Mondial – Bătălia Sibiului 1916”.

Expoziţia „Centenarul Primului Război Mondial – Bătălia Sibiului”, rod al colaborării dintre Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu şi Muzeul Naţional Brukenthal aduce în prim plan, prin materialul expoziţional etalat (publicaţii seriale, cărţi poştale, afişe, fotografii), aspecte relevante privitoare la ultima bătălie pentru Sibiu. Curatorii expoziţiei sunt dr. Toma-Cosmin Roman (Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu), dr. Bogdan Andriescu (Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu), Adrian Georgescu (Muzeul Naţional Brukenthal).

Repere istorice

Intrarea României în Marele Război, în noaptea de 14/27 – 15/28 august 1916, a determinat declanşarea operaţiunilor militare şi în jurul Sibiului. Grupul de acoperire Lotru-Olt (care devine ulterior Corpul de Olt), cu aproximativ 18.000 de oameni, a luat prin surprindere puţinele trupe de graniţă austro-ungare.

Misiunea trupelor române era aceea de a realiza o pătrundere suficientă pentru asigurarea apărării în teritoriul cucerit şi creării acelei perdele necesare în spatele căreia să se poată constitui marile comandamente ale diviziilor române. Misiunea Grupului Olt-Lotru a fost considerată încheiată în seara zilei de 17/30 august 1916, creând astfel premisele concentrării forţelor române ale Diviziilor 13 şi 23 Infanterie, comandate de generalii Constantin Manolescu şi Matei Kastriş, şi pregătirea etapei următoare a ofensivei spre Sibiu.

Între 18/31 august 1916 şi 12/25 septembrie 1916 forţele române, dar şi cele germane şi austro-ungare îşi consolidează poziţiile pentru confruntarea preconizată. Sosirea în Transilvania a fostului şef al Statului Major General German, generalul Erich von Falkenhayn, va duce la constituirea Armatei a IX-a Germane şi pregătirea alertă a confruntării. Decizia acestuia de a ataca trupele române la Sibiu a grăbit aducerea forţelor necesare în apropierea oraşului, între 4/17 şi 12/25 septembrie 1916. Intenţia generalului Falkenhayn era aceea de a înfrunta forţele române din jurul Sibiului şi de a le rupe de cele aflate în jurul Braşovului, concomitent cu atacarea poziţiilor româneşti din defileul Oltului. Astfel, armata română din jurul Sibiului trebuia prinsă ca într-un cleşte. Planul îndrăzneţ al generalului Falkenhayn nu a fost intuit de comandamentul Armatei I române care se aştepta ca lovitura principală să fie dată pe direcţia defileului Jiului. Nici Marele Cartier General Român nu era îngrijorat de concentrarea de forţe în jurul Sibiului.

Bătălia Sibiului începe în dimineaţa zilei de 13/26 septembrie 1916 când pregătirile necesare începerii ofensivei armatei comandate de generalul Erich von Falkenhayn au fost încheiate. După o puternică pregătire de artilerie, trupele Corpului 39 german au început ofensiva pe întreg sectorul împotriva armatei române. De asemenea, acţiunea grupul comandat de generalul Schmettow, compus din elemente ale Diviziei 3 Cavalerie german a reuşit să rupă legăturile între Corpul de Olt şi detaşamentul de la Lissa, aflat în compunerea Armatei a II-a române în zona Porumbacu de Jos – Porumbacu de Sus. Luptele s-au desfăşurat până în seara zilei de 15/28 septembrie 1916, când, datorită superiorităţii numerice şi de dotare a trupelor germane, situaţia Corpului de Olt a devenit critică.

Bătălia Sibiului s-a încheiat cu înfrângerea severă a Corpului de Olt. Cu toate acestea, planul generalului Falkenhayn de a încercui şi distruge trupele române nu a reuşit decât parţial, iar înfrângerea acestora nu a reprezentat capitularea întregii armate române. Armata română a pierdut la Sibiu 3.000 de soldaţi, luaţi prizonieri. Aceştia au fost închişi la început în manejul din actualul parc al Tineretului, iar apoi au fost transferaţi în lagăre.