Aroganța unor lideri politici ai vremurilor prezente ne costă scump, pe noi ca persoane, pe noi ca țară.
Sunt 4 luni pierdute de România și, cel mai probabil, instabilitatea politică va continua. Un conflict izvorât din ambițiile unor persoane dornice să dețină întregul control, să nu împartă puterea, să nu împartă decizia, să aibă supremația actului politic și administrativ. Ce nu înțeleg ei este că vremurile acestea au apus demult. Societatea, deși scârbită per ansamblu de ce se întâmplă pe scena politică, este de ceva timp destul de divizată. Nevoia unei coaliții la nivel de parlament ori guvern, nevoia muncii în echipă, indiferent de structura echipei, nevoia de acceptare de viziuni diferite, de obiective și priorități diferite face din liderul desemnat un artizan. Ori la acest moment, în România, lipsește acest artizan. El există, cu siguranță, însă vanitatea unor persoane aflate la cârma țării ori în fruntea unor partide politice depășește cu mult stindardul partidelor de centru-dreapta.
Trăim cu toții vremuri greu încercate, criza sanitară generată de pandemia COVID-19 a devenit parte din cotidian, oamenii și-au schimbat comportamente, s-au adaptat vremurilor. Trăim aceste vremuri independent de voința noastră, a oamenilor de rând. Criza sanitară a generat o criză economică, foarte multe companii românești, din diferitele sectoare de activitate, înregistrează pierderi uriașe, le crește gradul de îndatorare, sunt deja sub pragul de reziliență. Mă întreb de ce oare trebuie să trăim astăzi și cu o criză politică, de ce trebuie să îngreunăm mai mult situația românilor, de ce ținem neapărat să demonstrăm partenerilor europeni, unii cu gânduri bune față de România, alții mai puțin bune, cât de nepricepuți, neputincioși ori nesănătoși (în sens figurat) suntem?
Oare datele statistice prezentate recent de Institutul Național de Statistică din România, cu referire la veniturile medii ale populației României la nivel de gospodărie, sunt citite diferit de cei care ne conduc? Vulnerabilitatea populației este foarte ridicată. Vorbim de un venit mediu pe gospodărie de 5573 lei, respectiv 2196 lei de persoană, în condițiile în care cheltuielile medii pe gospodărie sunt de 4709 lei, respectiv 1855 lei de persoană. Scumpirile utilităților, în special al gazelor și al electricității, al carburanților vor conduce în lanț la o creștere a prețurilor de consum. Când nivelul cheltuielilor medii pe gospodărie sunt la un nivel atât de apropiat de cel al veniturilor, neputând genera economii (rezerve) putem să începem să ne îngrijorăm cu adevărat.
Totodată, conform buletinului statistic emis de Banca Națională a Romaniei, pentru luna august 2021, rezultă păstrarea tendinței de scădere a depozitelor bănești ale gospodăriilor populației pentru depozitele la termen, și creșterea ușoară a celor „overnight”, care permit accesarea disponibilităților fără să piardă dobânda. Cel mai probabil, gospodăriile înțeleg o posibilă viitoare nevoie de disponibil bănesc, ca urmare a creșterilor cheltuielilor din ultimele luni, inclusiv cele anunțate pentru sfârșitul de an.
Conform aceluiași buletin emis de BNR, putem observa o tendință de îndatorare a populației, prin creșterea creditelor acordate gospodăriilor populației, având ca posibil argument nevoia de a face față provocărilor viitoare, din perspectiva cheltuielilor.
Nu am analizat statistic motorul economiei, respectiv situația firmelor românești, va face obiectul unui articol viitor, însă provenind din acest mediu, vă pot confirma că reziliența este deja un termen consumat. Urmează o perioadă extrem de dificilă, cel mai probabil multe dintre firmele românești vor trece cu greu perioada de iarnă.
Desigur, cei care ne conduc citesc aceste cifre, aceste date statistice într-o notă pozitivă, totul e roz, suntem doar pe creștere economică, iar viitorul sună foarte bine!
Probabil au încurcat datele statistice, s-or fi uitat la alte țări, unde oamenii politici sunt mult mai responsabili, mult mai educați, mult mai atașați de semenii lor, de comunitățile lor!
