SCRISOAREA CITITORULUI | „Cu iaurt, cu gogoşele te făcuşi voinic; mişele!”
Iată fapte, iată apucături vechi, dar care în mod paradoxal au rămas şi ne bântuie fără oprelişte, ca un blestem al naturii noastre.
Iată fapte, iată apucături vechi, dar care în mod paradoxal au rămas şi ne bântuie fără oprelişte, ca un blestem al naturii noastre.
Un aspect deosebit de „fierbinte” îl constituie în acest secol XXI nivelul de civilizație al populației lumii în general.
Puterea actuală, cu PSD în frunte, și-a pus pe cap justiția din întreaga lume civilizată. Începând cu magistrații români, trecând la comisiile de specialitate din UE, la comisarul pentru justiție din Comisia Europeană și până la Comisia de la Veneția, neuitându-i pe americani.
La Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian” din Agnita, vacanţa de vară a debutat cu o nouă sesiune a proiectelor de mobilitate pe care unitatea de învăţământ le-a oferit în ultima perioadă elevilor colegiului nostru.
Într-o vreme, cam pe când Victor Ponta era premier și Traian Băsescu președinte, se spunea despre România că este „țara procurorilor”.
Susțin cu perseverență (și pe toate căile) că România se află de multă vreme într-o stare de blocaj politic de natură să-i afecteze dezvoltarea, stabilitatea, securitatea, prestigiul și imaginea de țară membră a UE și partener NATO.
Atunci când devenim părinți, ne dorim și ne așteptăm să ne bucurăm de copilul nostru, să îl creștem sănătos, fericit și împlinit.
Susțin cu perseverență (și pe toate căile) că România se află de multă vreme într-o stare de blocaj politic de natură să-i afecteze dezvoltarea, stabilitatea, securitatea, prestigiul și imaginea de țară membră a UE și partener NATO.
A vorbi despre sfințenie poate părea anacronic, într-o lume în care materialismul și atracția mundană par a fi obiective la ordinea zilei.
Știi și simți ce și cât poți face, dar nu știi cum să oprești toate acele gânduri negative și comportamente care îți blochează drumul înspre dezvoltarea carierei. Poate că te-au însoțit de prea mult timp, te-ai obișnuit să te percepi așa, iar acum îți este greu să ieși din tipareleRead More
Unul dintre fenomenele cele mai nocive, mai periculoase și mai fără de noimă, de la noi și din vremurile recente, este acceptarea și perpetuarea stării de complicitate. E mult mai grav și mult mai dăunător decât ne închipuim.
În mod numai aparent straniu, numirea Vioricăi Dăncilă ca premier al României s-a făcut (și) pentru ca să se poată spune că țara noastră este marginalizată în UE, că este considerată națiune de mâna a doua, că este tratată discreționar și nedreptățită de ceilalți.
Nimic nu e mai reconfortant decât momentele de retrospectivă. Avem Facebook, Instagram, aplicaţii peste aplicaţii, tehnologie care ne arată câte minunăţii am realizat în anul care se chinuie să-şi dea obştescul sfârşit. Ne umplem de mândrie, admirându-ne realizările şi sperând ca şi alţii să le observe.
Simți, știi și ai observat în trecut că poți mai mult, îți dorești să evoluezi profesional, să crești, să arăți cât știi, însă ceva din interiorul tău te împiedică.
În ultimii ani, tot mai multe studii (de exemplu, cele efectuate de Asociația Americană de Psihologie, sau de cercetători precum psihologul clinician Alan J. Lipman) se concentrează pe a observa modul în care instabilitatea și luptele politice influențează psihicul populației unei țări. Simptomele de stres (în special în direcția anxietății), în aceste contexte, au fost evidente, chiar dacă ele sunt gestionate diferit de la un individ la altul.