5 lei este suma pe care trebuie să o plătească sibienii la externarea din Spitalul Judeţean Sibiu, de la 1 aprilie.
La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, coplata a fost stabilită la suma minimă prevăzută de lege, pentru a putea fi „suportată aproape de către oricine, în condiţiile financiare de astăzi ale populaţiei“, motivează managerul unităţii, medicul Liviu Cotârlă. Măsura se aplică pentru internările continue, excepţie făcând internările de urgenţă, pacienţii cu boli cronice, ce necesită internări multiple, tinerii până la 18 ani, gravidele şi lăuzele, persoanele cu venituri foarte mici sau persoanele cu handicap. Ministerul îşi propune astfel să descurajeze internările abuzive, în condiţiile în care unul din trei cazuri ajunse la camera de gardă ar putea fi rezolvat şi de către medicii de familie.
Cât pentru o factură
Odată cu introducerea coplăţii, medicii de familie au de câştigat. Aceştia vor primi 70% pentru pacienţii înscrişi pe liste şi 30% pentru servicii, iar ambulatoriu de specialitate va primi cu 50% mai mult. Pentru cea mai mare unitate medicală din judeţ, avantajul nu este atât de semnificativ. „Asta ne ajută cu plata facturii de gaz metan pentru o lună intermediară, nici de vară, nici de iarnă, pentru că în luna decembrie am avut factură de două miliarde de lei vechi“, a precizat Cotârlă. Anul trecut, peste 37.000 de persoane au fost internate la Spitalul Judeţean.
Reforma, necesară
Introducerea sistemului de coplată face parte din reforma iniţiată de Ministerul Sănătăţii, reformă pe care managerul spitalului sibian o consideră „binevenită şi necesară, în vederea asigurării calităţii actului medical“. Potrivit acestuia, printre cele mai importante beneficii se numără: implicarea mai puternică a factorilor de pe plan local în sistem, controlul costurilor şi echilibrul financiar necesar, reproiectarea componentelor de bază ale sistemului, translatarea unor activităţi către autorităţile locale, precum şi profesionalizarea managementului şi întărirea controlului la nivel local. Prin instituirea a opt autorităţi regionale de sănătate publică, opt servicii regionale de ambulanţă, a Agenţiei Naţionale de Programe de Sănătate şi a Agenţiei Naţionale de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate, se doreşte reducerea birocraţiei. „Se doreşte ca, prin această reorganizare, sistemul să se apropie de cetăţean. Personal, consider că orice element de reformă este binevenit, dacă se face în interesul pacienţilor“, susţine Cotârlă. O importanţă aparte pentru spitalul sibian o va avea Agenţia Naţională de Programe de Sănătate, deoarece instituţia este implicată direct în astfel de programe şi diect interesată ca programele naţionale de sănătate să se desfăşoare în fără sincope.
