Una din capodoperele Muzeului Național Brukenthal este lucrarea Sf. Ioan Botezătorul copil realizată de David Teniers cel Tănăr (1610-1690). Lucrarea este interesantă pentru că față de alte lucrări din perioadă sau realizate de Teniers, unde Sf. Ioan este reprezentat adult, în lucrarea menționată este reprezentat ca și copil.
FOTO: Muzeului Național Brukenthal
Numele Ioan înseamnă în evreiește „cel dăruit de Dumnezeu”. Trimis de Dumnezeu „să facă drepte căile Domnului”, Ioan este sfințit de harul lui Dumnezeu însă din pântecele maicii sale Elisabeta și va deveni apoi cel care va pregăti calea venirii lui Mesia și Îl va arăta pe Iisus oamenilor ca pe „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii” așa cum se vede și din pictura flamandă unde înfășurat pe cruce este scris „Ecce Agnus Dei, ecce Qui tollitpeccatum mundi”.
Testul înfășurat pe cruce- simbolul al Patimilor Domnului și mielul din partea dreapta a lucrării fac referite la Iisus Hristos și patimile sale. Fericitul Augustin sublinia că misiunea Sfântului Ioan Botezătorul a fost tocmai aceasta de a-L descoperi oamenilor pe Hristos. De aici și denumirea de Înaintemergătorul Domnului, cel care a fost iradiat cu lumină divină și care apoi a răspândit-o celor din jur. Din această cauză Botezătorul a fost supranumit și „făclie” – el strălucea în virtutea luminii împărtășite de Hristos, pentru a-i pregăti treptat pe oameni să primească adevărata lumină.
Rădăcinoasele aflate la picioarele Sfântului Ioan fac referite la viețuirea sa ascetică. În urma descoperirilor de la Qumran s-a emis părerea că Ioan Boteztorul ar fi fost membru al acestei comunități. Prezența în unele reprezentări a Sf. Ioan Botezătorul cu aripi de înger este semnificativă din acest punct de vedere. Sfântul Ioan a dus o viață cu adevărat îngerească, anticipând astfel modul de viețuire propriu Împărăției, pe care Hristos avea s-o întemeieze.
Predica lui Ioan are scopul să zdruncine pe Israel din falsul echilibru creat de spiritul fariseic, pentru care respectarea prescripțiilor Legii îl scutea pe om de orice altă obligație și îl punea la adăpost de întrebările menite să-l tulbure – dr. Alexandru Constantin Chituță.
