În ultimele şase luni, Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu au derulat un amplu proiect de cercetare și valorificare a importantului patrimoniu imaterial ce ilustrează semnificația cântecelor în cultura tradițională din Țara Oltului – subzona Avrig.
Proiectul, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, s-a desfășurat pe două paliere: cercetări de specialitate și activități de conștientizare a publicului. În cifre, proiectul „Cântece din Țara Oltului” a însemnat: 6 luni de derulare, aproximativ 1.000 km parcurși între Sibiu și localități din Țara Oltului, 100 de colaboratori, 5 chestionare de specialitate cu circa 100 de întrebări, peste 300 de cântece și variante ale lor, peste 4.500 de fotografii, 100 ore de filmare, o expoziție și o publicație.
Peste 100 de persoane au participat, la începutul acestei săptămâni, la evenimentul de închidere a proiectului „Cântece din Țara Oltului”. Cu acest prilej, a fost lansată publicația „Cântece din Țara Oltului” și au fost prezentate expoziția indoor și secvențe video din timpul cercetărilor în teren.
Alături de oamenii din Țara Oltului
Momente încărcate de emoție şi bucurie, la evenimentul care a marcat finalul proiectului cultural „Cântece din Țara Oltului”, inițiat de Consiliul Județean Sibiu, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. La evenimentul au participat și Daniela Cîmpean, preşedintele Consiliului Județean Sibiu, subprefectul Horațiu Marin și membri ai comunităţilor din Avrig, Racovița, Turnu Roșu, Sebeșu de Jos şi Săcădate – colaboratori în cadrul acestui proiect.
Demers important
În deschiderea evenimentului, Silvia Macrea, manager CJCPCT „Cindrelul – Junii” Sibiu, a vorbit despre importanța acestui proiect în contextul disoluției faptelor de cultură tradițională și le-a mulțumit colaboratorilor din localitățile cercetate. „Dvs. sunteți cei care păstraţi specificul culturii tradiţionale din Țara Oltului, dvs. vă implicaţi în promovarea acestor valori, dvs. ne-aţi primit cu atâta căldură în casele dvs. Vă asigurăm de toată preţuirea şi de tot respectul nostru”, a spus Macrea. Etnologul Ilie Moise a rememorat campaniile de cercetare întreprinse în acest areal în anii 1973-1974 și în 1981-1982, precum și întâlnirile cu oameni deosebiți, „ce contribuie la păstrarea identității noastre, a acelor elemente care ne fac unici, recognoscibili în spațiul european.”
Felicitări de la mai-marii județului
Președintele Daniela Cîmpean i-a felicitat pe localnici pentru că au reușit să păstreze aceste cântece care exprimă trăirile și emoțiile pe care comunitățile le-au avut în diferite momente ale vieții. „Vă mărturisesc că mi-ar plăcea să ating un caiet cu cântece vechi când mai vin la dvs. în localitate. Felicit echipa de la Centrul Județean «Cindrelul – Junii», condusă de Silvia Macrea, pentru munca de cercetare pe care o fac. Vă încurajez și vă asigur de tot sprijinul Consiliului Județean Sibiu pentru a continua ceea ce ați început și a aduce cât mai mult din istoria și tradiția locurilor”. De asemenea, subprefectul Horațiu Marin a felicitat echipa de proiect și oamenii din Țara Oltului pentru mândria cu care poartă costumul tradițional. „Nu cred că am fost vreodată într-o sală cu așa mulți oameni care păstrează tradițiile, oameni așa de frumoși. Vreau să vă spun că m-ați emoționat și cu siguranță, data viitoare când o să particip, din partea Instituției Prefectului, voi îmbrăca și eu costumul popular”, le-a spus Marin.
Păstrate pentru generațiile viitoare
Cântecele din Țara Oltului și contextul în care acestea sunt performate au fost punct central al expoziției deschise în proiect, al publicației editate și al imaginilor video surprinse în timpul cercetărilor. Expoziția, concepută ca un produs cultural destinat publicului larg, și-a propus să reconstituie prin texte explicative, fotografii, versuri și transcrieri muzicale, importanța pe care cântecele o au în cadrul obiceiurilor legate de viaţa omului, a sărbătorilor de peste an, a muncii pe câmp și în gospodărie. Publicația „Cântece din Țara Oltului” reunește o selecție de cântece reprezentative pentru arealul cercetat și pentru tipologia folclorului muzical din zonă.
În finalul evenimentului, au fost proiectate imagini surprinse în cadrul cercetărilor în teren, atât în timpul interviurilor cu colaboratorii, cât și la evenimentele in situ, organizate în localitățile cercetate.
Localnicii intervievați în cadrul cercetărilor în teren
Succesul acestui proiect nu ar fi fost posibil fără sprijinul pe care echipa de proiect l-a primit din partea comunităţilor din Țara Oltului, al oamenilor care ţin la tradiţiile din bătrâni: Ana Acomi, Elena Aldea, Maria Baltă, Maria Baltă (fiica), Vetuța Bădilă, Elena Bucșa, Maria Chialda, Maria Chialda, Ana Coțofană, Marinela Coțofană, Ionela David, Paraschiva Drăgoi, Maria Grancea, Maria Iosof, Rodica Ispas, Maria Mareș, Maria Lăzăroae, Maria Jugărean, Ana Moise, Ana Oancea, Elena Oancea, Maria Oancea, Maria Oprișcan, Eleonora Păstină, Livia Pescariu, Simona Perju, Maria Racotă, Adrian Stoica, Paraschiva Ștefu, Livia Udrea, Elena Vlad (Avrig), Maria Bărbat, Ioana Otîrlea, Maria Poşa, Livia Poşa, Virginia Poşa, Maria Stoichiţă, Ana-Maria Filimon (Porumbacu de Jos și Porumbacu de Sus), Cornel Balea, Elena Balea, Florentina Maxim-Bobanga, Maria Comănean, Ana Dan, Viorica Hașegan, Luminița Fogoroș, Maria Limbășan, Ana Măierean, Cornelia Lungu, Ana Popa, Maria Tărâță (Racoviţa), Lenuța Bodea, Maria Bucur, Cornelia Călin, Ilie Călin, Elena Corobanea, Mărioara Din, Maria Iacob, Damian Iordan, Aurel Maxim, Cornel Nan, Cornelia Oancea, Adriana Socaci, Ion-Sorin Socaci, Doina Stanciu, Maria Stanciu, Maria Stanciu, Sanda-Ioana Stanciu, Viorel Stanciu (Săcădate), Traian Băilă, Elena Băra, Marcel Bolovan, Vasile Deacu, Ionuț-Vasile Lazăr, Paraschiva Ionuș, Toma-Ilie Luca, Elena Mangu, Maria Mangu, Mariana Mordășan, Victoria Popa, Cosmin-Vasile Stoica, Dina Stoica, Paraschiva Tîlvan, Elena Tîlvan, Constantin Zerestrea (Sebeşu de Jos), Elena Anghel, Ananie Buta, Elisabeta Buta, Lucian Cîrpătorea, Călin Deneș, Delia Deneș, Mihaela Gâlea, Manuela Hodorogea, Elena Hodorogea, Ilie Hodorogea, Mihaela Miron, Cornelia Poșa, Marilena Purece, Petruța Săliștean, Eleonora Simea, Florin Șoșa, Mariana Șoșa, Silvia Veștemean, Mihai Vrânceanu (Turnu Roşu).
