Astfel, la finalul anului trecut, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în raport cu perioada similară din 2024, iar producția industrială a consemnat o contracție minoră, după ce s-a redresat întrucâtva în precedentele trei luni.
De asemenea, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a rămas consistent pozitivă în intervalul octombrie-noiembrie 2025, însă s-a redus considerabil față de trimestrul III.
De altfel, România a continuat să importe masiv, pe fondul unor exporturi modeste. În acest context, deficitul comercial s-a accentuat și mai mult.
Economie fragilă și multiple riscuri pentru România
În contextul unei economii fragile, cu o creștere economică anuală mai mult decât modestă, România se află sub un cumul de riscuri interni și externi.
Potrivit prognozei din Raport, „rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere”, arată BNR.
Creșterea inflației este pusă și pe seama eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe de anul trecut, după expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
„Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste”, mai spune raportul BNR.
Măsurile fiscale nu sunt lipsite de riscuri
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
Fondurile europene, esențiale pentru economia României
De altfel, Consiliul de administrație al BNR reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, potrivit BNR.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2026.
