Coronavirusul ne-a dovedit cât de fragili suntem, cât de răniţi suntem în curajul nostru, spunea, în luna februarie, preotul Constantin Necula.
Peste câteva zile se încheie acest an, care lasă în urmă, în întreaga lume, peste 76 de milioane de oameni infectaţi cu SARS-CoV-2, dintre care mai mult de 1,6 milioane de morţi.
Pe întreg globul, 2020 a fost marcat de pandemia de COVID-19, iar măsurile impuse de autorităţi – distanţarea fizică, restricţiile de călătorie, purtatul măştii de protecţie – au generat nemulţumiri în multe ţări.
Pentru credincioşii din întreaga lume, 2020 a fost mai mult despre propria legătură a omului cu Dumnezeu.
Printre imaginile anului rămâne şi cea a Papei Francisc rugându-se singur, pe esplanada Bazilicii „Sfântul Petru”, complet goală, oferind binecuvântarea „Urbi et Orbi” de Paşte. Deja se înregistraseră peste 25.000 de morţi din cauza noului coronavirus, iar mai mult de jumătate din populaţia lumii era izolată în case pentru a preveni răspândirea COVID-19. Ceremonia de la Vatican a putut fi urmărită de credincioşii catolici din întreaga lume prin toate mijloacele de comunicare moderne – Facebook, YouTube, televiziune şi radio.
Deopotrivă, va rămâne şi imaginea de la momentul aprinderii Luminii Sfinte în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în condiţiile în care doar câţiva credincioşi ortodocşi primiseră din partea autorităţilor israeliene permisiunea de a participa la această ceremonie religioasă. Israelul implementase deja măsuri stricte pentru a limita răspândirea pandemiei, închizând toate lăcaşurile de cult şi interzicând întrunirile publice. Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului a aprins lumânări în Capela Sepulcrului şi a transmis mai departe Lumina Sfântă preoţilor prezenţi la ceremonie, care purtau măşti sanitare de protecţie.
La sfârşitul lunii februarie, a apărut în România primul caz pozitiv de coronavirus, iar alături de autorităţile statului şi conducătorii Bisericilor începeau să le transmită credincioşilor recomandări privind participarea la slujbele religioase, împărtăşanie, contactul cu icoanele. Patriarhia Română făcea apel la respectarea cu stricteţe a tuturor măsurilor transmise de Ministerul Sănătăţii, în contextul îngrijorării provocate de creşterea riscului de contaminare cu COVID-19. Mai mult, BOR recomanda ca persoanele cu simptome de gripă de orice fel şi de coronavirus să evite locurile aglomerate, inclusiv spaţiul bisericii, pentru a nu-i expune şi pe alţii la o posibilă îmbolnăvire. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti le recomanda, la rândul ei, credincioşilor să renunţe la gestul însemnării cu apă binecuvântată, pentru a evita atingerea aghiazmatarelor, şi să nu mai dea mâna cu ceilalţi participanţi la Sfânta Liturghie în momentul dăruirii semnului păcii.
Atunci a apărut prima polemică în societatea românească – linguriţa folosită la împărtăşire. „Această împărtăşire nu a fost vreodată pentru cineva şi nici nu va fi un pericol”, a subliniat atunci Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Potrivit înaltului ierarh, „Sfânta Euharistie nu este şi nu poate fi niciodată izvor de îmbolnăvire şi de moarte, ci izvor de viaţă nouă în Hristos, de iertare a păcatelor, de vindecare a sufletului şi a trupului”.
Odată cu decretarea stării de urgenţă pe teritoriul României, slujbele religioase s-au mutat din biserici în aer liber, în prezenţa unui număr redus de credincioşi. Ministrul de Interne de la acea vreme, Marcel Vela, anunţa că slujbele se pot oficia în lăcaşurile de cult însă fără accesul publicului, putând fi transmise prin mass-media sau online. La botez, cununii sau înmormântări puteau participa maximum opt persoane, iar împărtăşirea credincioşilor bolnavi se putea face la spital sau la domiciliul acestora.
„Rămâneţi acasă, fiţi tari în credinţă, suntem cu toţii împreună”, transmitea, la sfârşitul lunii martie, mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza. De Buna Vestire, clopotele tuturor bisericilor din România au sunat la unison, la mijlocul zilei, iar credincioşii au participat la un moment de rugăciune comună, rostind Tatăl nostru. Pe parcursul anului, clopotele bisericilor au bătut, în multe localităţi, în semn de respect pentru personalul medical şi forţele de ordine.
Se apropia sărbătoarea Paştelui şi toată acea perioadă a fost dedicată donaţiilor către spitale, familii nevoiaşe, oameni bolnavi sau carantinaţi. În 2020, an declarat, de Sfântul Sinod al BOR, Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români, s-au donat mănuşi şi măşti de protecţie pentru spitale, bani, aparate de ventilat, dezinfectanţi şi articole de igienă, mâncare, tuneluri de decontaminare şi combinezoane pentru personalul medical, iar măicuţele din mănăstiri au făcut lenjerii şi prosoape pentru spitalele COVID. Papa Francisc a donat, la rândul său, cinci ventilatoare pentru bolnavii de COVID-19 din România, iar Patriarhul Daniel – 10.000 de lei pentru achiziţionarea de materiale de protecţie destinate voluntarilor implicaţi în sprijinirea persoanelor aflate în dificultate din cauza pandemiei.
Pelerinajul de Florii a fost anulat. Slujbele de Florii şi de Înviere au fost oficiate fără credincioşi. „Nu putem să mergem să luăm Lumină. Să lăsăm ca Lumina să intre în casele noastre. Pentru că Cristos înviat din morţi nu este împiedicat de nicio ordonanţă militară. Vine El la noi. Nu reuşim să mergem noi la El, intră El în casele şi în inimile noastre”, spunea preotul Francisc Doboş, la acea vreme purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.
Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă şi în acest an în România de o delegaţie a BOR şi dusă de la Bucureşti la Iaşi, la Sibiu, Cluj-Napoca, Timişoara şi la Baia Mare. Potrivit unui acord încheiat între BOR şi Ministerul de Interne, Sfânta Lumină a fost distribuită în parohii de către personalul clerical şi maximum cinci voluntari, toţi cu mască şi mănuşi, iar ca semn distinctiv – o banderolă albă pe braţ. În Noaptea Sfântă a Învierii, în fiecare familie a fost aprinsă o lumânare, iar în mai multe locuri din ţară oamenii au ieşit la balcoane şi au cântat „Hristos a Înviat”.
În Săptămâna Luminată, Grupul de Comunicare Strategică anunţa că Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor a fost confirmat cu noul coronavirus. După o lună de la transferul său la Bucureşti, ierarhul, în vârstă de 90 de ani, a murit, în urma unui al doilea atac de cord. Din cauza infectării cu noul coronavirus, IPS Pimen fusese transportat de la Suceava la Institutul „Matei Balş”, iar, în urma complicaţiilor pulmonare apărute, părintele arhiepiscop a fost intubat. Avusese şi mai multe boli asociate – hipertensiune arterială şi boală cardiacă ischemică.
În acest an, au mai fost infectaţi cu COVID-19 episcopul Huşilor, Ignatie, arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Kovacs Gergely, Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, episcopul emerit Petru Gherghel. De asemenea, stareţul Mănăstirii Partoş, părintele Varlaam, infectat cu SARS-CoV-2 şi internat în stare gravă la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a murit, în noiembrie, la vârsta de 42 de ani.
Şi Patriarhul Irineu al Serbiei a murit, în 2020, din cauza noului coronavirus. Avea 90 de ani şi fusese internat într-un spital militar din Belgrad, după ce pe 4 noiembrie era depistat pozitiv cu COVID-19.
Un moment care a stârnit controverse în spaţiul public a fost la sfârşitul lunii mai, când, în Ajunul praznicului Odovaniei Învierii Domnului, în premieră, credincioşii erau chemaţi la o slujbă religioasă similară celei din noaptea de Înviere, săvârşită de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în exteriorul Catedralei „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa. Permanenţa Arhiepiscopiei Tomisului a decis atunci ca, în mod excepţional, Odovania (încheierea) praznicului Învierii Domnului, ce se sărbătorea pe 27 mai, să fie celebrată printr-o slujbă ţinută în noaptea de ajun, asemeni rânduielii Bisericii Ortodoxe Elene, slujba fiind practic întocmai celei din Noaptea de Paşte, când se oferă Sfânta Lumină a Învierii.
De altfel, pe parcursul acestui an, Arhiepiscopul Teodosie a ajuns de mai multe ori în atenţia mass-media – a oficiat slujbe în biserici cu mulţimi de credincioşi, deşi acest lucru era interzis de ordonanţele militare, a oferit împărtăşania, fapt care i-a atras şi o plângere penală pentru zădărnicirea combaterii bolilor, clasată ulterior de procurori.
În noiembrie, Arhiepiscopia Tomisului a intentat proces împotriva Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, care interzicea participarea la procesiunile şi pelerinajele religioase a persoanelor care nu au domiciliul sau reşedinţa în localităţile în care se desfăşoară aceste activităţi. Acţiunea avea ca scop anularea restricţiei care împiedica pelerinajul de la Peştera Sfântului Apostol Andrei. Arhiepiscopul Tomisului i-a transmis şi o scrisoare deschisă premierului de la acea vreme, Ludovic Orban, în care susţinea că măsurile impuse în contextul pandemiei de COVID-19 generează „abuzuri” împotriva clerului şi credincioşilor, care sunt împiedicaţi să desfăşoare în mod tradiţional datinile bisericeşti. Judecătorii de la Tribunalul Constanţa au respins ca inadmisibilă cererea Arhiepiscopiei Tomisului, însă aproximativ 300 de persoane au participat totuşi, de sărbătoarea Sfântului Andrei, la slujba religioasă săvârşită de ÎPS Teodosie, alături de soborul de preoţi şi călugări invitaţi, la mănăstirea din localitatea Ion Corvin.
De la sfârşitul lunii mai, odată cu trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, pe teritoriul României s-au putut desfăşura slujbe religioase în interiorul bisericilor, dar cu măsuri de distanţare şi de protecţie sanitară. Biserica Ortodoxă Română anunţa că obiectele de cult care intră în contact cu credincioşii (sfintele icoane, sfânta Cruce, Sfânta Evanghelie) se vor dezinfecta după fiecare utilizare, iar obiectele de folosinţă perpetuă (potir, linguriţă de împărtăşire) se curăţă înainte şi după folosire.
Pentru a limita răspândirea virusului, marile pelerinaje din lume au fost anulate ori s-au desfăşurat în condiţii foarte stricte de distanţare şi protecţie sanitară. În martie, Arabia Saudită anunţa că a suspendat temporar Umra, pelerinajul musulman care poate fi realizat pe parcursul întregului an. Trei luni mai târziu, în iunie, Indonezia, ţara cu cea mai mare populaţie musulmană din lume, anula participarea credincioşilor săi la ediţia din 2020 a Hajj-ului, aşa cum este denumit pelerinajul anual la Mecca. Pe 29 iulie, credincioşii musulmani selecţionaţi pentru Hajj începeau marele pelerinaj, desfăşurat în 2020 în format foarte restrâns şi cu norme sanitare sporite. Riadul informa că doar o mie de pelerini rezidenţi în regat sunt autorizaţi la marele eveniment religios, în condiţiile în care mediile locale anunţau prezenţa a circa 10.000 de persoane, reprezentând o cifră infimă faţă de cei 2,5 milioane de credincioşi musulmani care au participat la acest ritual în 2019.
Și marele pelerinaj anual de la Sanctuarul de la Fatima, din Portugalia, la care participă până la 300.000 de credincioşi în fiecare an de 13 mai, a fost anulat în 2020.
La noi în ţară, a fost anulat pelerinajul ortodox de Florii, precum şi pelerinajul catolic de Rusalii de la Şumuleu-Ciuc.
De Sfânta Parascheva, pelerinajul de la Iaşi a fost organizat în condiţii speciale din cauza pandemiei de COVID-19, fiind interzis accesul celor care nu erau din localitate. Decizia autorităţilor a fost criticată de Patriarhul Daniel, care spunea că „este o măsură disproporţionată, discriminatorie şi luată fără o consultare prealabilă cu Biserica Ortodoxă Română”. Întâistătătorul BOR aprecia că „măsurile restrictive ce se impun ca absolut necesare trebuie să aibă un solid temei legal, să fie justificate în mod transparent, argumentat şi nediscriminatoriu”.
Şi pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, s-a desfăşurat în condiţiile stării de alertă şi a creşterii incidenţei cazurilor de COVID, la eveniment participând doar credincioşii din Capitală.
Pe final de an 2020, ţările Uniunii Europene încep simbolic, în data de 27 decembrie, imunizarea populaţiei cu vaccin. În acest context, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a reiterat poziţia BOR favorabilă vaccinării, subliniind însă necesitatea „esenţială” a respectării riguroase a principiilor de natură etică: consimţământul informat al persoanei, descrierea clară a beneficiilor şi a riscurilor, asumarea responsabilităţii concrete în cazul în care apar efecte adverse.
Sărbătorile de iarnă au venit, în acest an, cu aceleaşi măsuri restrictive, de protecţie sanitară. De la începutul pandemiei şi până în prezent, pe teritoriul României s-au înregistrat peste 15.100 de decese din cauza COVID-19. Peste 1.200 de oameni se află în continuare internaţi la terapie intensivă. Conform ultimei raportări a Grupului de Comunicare Strategică, sunt peste 37.500 de persoane în izolare la domiciliu, iar mai mult de 57.000 se află în carantină la domiciliu.
„Omenirea, confruntată cu noul coronavirus, traversează o perioadă grea privind viaţa şi sănătatea oamenilor. Şi poporul român este îndoliat şi întristat, deoarece mulţi români au decedat, iar alţii au suferit până când s-au vindecat de această boală. Prin urmare, este mare nevoie de multă rugăciune, de solidaritate şi ajutorare frăţească. (…) La cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2020 spre 1 ianuarie 2021, şi în ziua de Anul Nou să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El în anul 2020 care a trecut şi să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună şi folositoare din Anul Nou 2021 în care intrăm”, a îndemnat Patriarhul Daniel în Pastorala pentru sărbătorile de sfârşit de an.
