Instituirea stării de urgență pe perioada pandemiei COVID-19 prin Decretele prezidențiale 195 și 240/2020 a adus și măsuri inedite din partea autorităților.
Motivate de răspândirea știrilor false, a unor idei conspiraționiste și a dezinformării privind pandemia, s-a trecut la blocarea imediată a accesului utilizatorilor „la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire și este transmis într-o rețea de comunicații electronice de către persoanele de la alin. (3) care nu se află sub jurisdicția legislației naționale”.
Operațiunea a fost încredințată Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații-ANCOM care a limitat până în prezent accesul la 16 site-uri. Procedura a descris-o sumar ministrul de interne, Marcel Vela: practic, Grupul de Comunicare Strategică transmite propuneri către ministrul de interne, care „după o analiză” emite o decizie și o remite ANCOM spre executare.
Cine le selectează și pe ce criterii – în afara criteriului generic al „promovării de știri false” despre pandemie – nu s-a precizat. Despre ce site-uri e vorba și ce au difuzat acestea, a scris Euractiv.
Subiectul a generat controverse atât în mass-media, cât și pe rețelele sociale care, în fapt, au multiplicat cu sârg infodemia. Fenomenul se află în atenția internațională. De exemplu, Jillian York, director al organizației Freedom of Expression Electronic Frontier Foundation și David Kaye, raportor special al Națiunilor Unite pe libertatea de exprimare anunță o analiză expertă pentru a răspunde la întrebarea „cine decide ce e adevărat” în epoca post-adevărului și a crizei coronavirus.
Reprezentanți ai unor organizații media consacrate din România și profesori universitari în domeniul jurnalismului au evaluat pentru PressHub măsura inactivării unor site-uri, precum și posibiltatea limitării fenomenului „infodemic”.
Statul contra site-uri suspecte. E bine sau e rău?
„Inactivarea acestor site-uri nu este o măsură democratică. Avem destule mijloace de a combate știrile false. Important este ca jurnaliștii să fie solidari cu adevărul, care și el trebuie bine cercetat. Ca atare, nu suntem de acord cu măsura autorităților. Acum, autoritățile se prevalează de existența pandemiei. După pandemie, ce-i va împiedica să acționeze la fel, având acest precendent?” , susține Oana Enăchescu, președinta Asociației Ziariștilor Independenți-AZIR/ Secția română a Asociației Europene a Jurnaliștilor.
Prof.univ.Dr. Raluca Radu, șefa Departamentului de Jurnalism a FJSC din Universitatea București consideră că autorii unor „materiale inflamatoare, vădit mincinoase” trebuie să suporte consecințele, conform Noului Cod Penal, care încadrează comunicarea de informații false în categoria infracțiunilor contra securității naționale:„Multe site-uri sunt create pentru a genera trafic și pentru a atrage publicitate automatizată …Unele site-uri cer donații. Altele vor să vândă produse. În spatele lor sunt oameni care mint pentru bani, care încearcă să ne provoace unii împotriva altora, pentru bani, care ar vrea să ne enervam și să intrăm în panică și să nu mai gândim rațional, pentru bani. Oamenii aceștia trebuie trași la răspundere”. Raluca Radu se întreabă dacă proprietarii site-urilor închise au contestat în justiție sancțiunea.
Menționăm că s-a înregistrat o singură cerere de redeschidere, însă nefiind îndeplinită condiția de a fi șterse știrile considerate periculoase, site-ul a rămas suspendat.„La limită, da, este vorba despre securitate națională, pentru că mulți oameni pot să se îmbolnăvească și să moară și pentru că se fac, toți facem eforturi uriașe pentru a ne salva, noi pe noi, în mod colectiv”, subliniază Raluca Radu.
O analiză pertinentă ne-a oferit Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent:„Inactivarea unor siteuri, fără criterii transparente prevăzute de o normă legală, fără test de interes public, fără decizie judecătorească și fără procedură de apel, este un instrument din arsenalul altor tipuri de guvernare, nu cea democratică. Este o măsură radicală, care trebuie utilizată doar după epuizarea altor măsuri remediale și doar după ce acestea s-au dovedit ineficiente. Instaurarea stării de urgență nu a suspendat – sau nu ar fi trebuit să suspende – mecanismele democratice, iar libertatea de exprimare nu se numără printre drepturile anunțate ca fiind supuse limitării prin decretele prezidențiale. Starea de urgență ia sfârșit și nu știm nici până azi cine sunt cei care au judecat caracterul pernicios al informațiilor respective și care sunt criteriile după care s-a făcut analiza, în baza cărora unele site-uri au fost afectate și altele nu”.
Ioana Avădani crede că sunt necesare rapoarte ale autorităților la sfârșitul perioadei măsurilor excepționale, lămuriri în legătură cu statutul după 15 mai a site-urilor deja suspendate și date despre eficiența măsurii.
Dealtfel, profitând de facilitățile noilor tehnologii, unele site-uri închise au migrat pe alte adrese, făcând ca „vânătoarea” să consume inutil timp și resurse publice.
Nu este de bun augur ca statul să îngrădească libertatea de exprimare, consideră Cristina Guseth, directoarea Freedom House România.„Pe de altă parte, orice drept presupune și o responsabilitate, aici asumarea transparentă a acestor site-uri. Site-urile folosite pentru propagarea de știri false au de regulă proprietari necunoscuți”. O vină nesancționată are și presa capturată, devenită instrument al unor interese patronale, care le preia și le propagă, ascunzând de fapt propriile probleme cu legea.„O mică stratagemă ticăloasă”, comentează Cristina Guseth.
Adăugăm că voci perverse ale presei încearcă justificarea unor site-uri cunoscute pentru difuzarea unor teorii conspiraționiste sau a știrilor false. Ele ar fi închise de autorități pentru dezvăluirile făcute la adresa unor demnitari. Este cazul lui Ion Cristoiu care apăra recent un site suspect, prezumtiv suspendat pentru „dezvăluirea afacerilor de corupție ale lui Klaus Iohannis”.
Prof.univ.Dr. Marcel Tolcea, de la Universitatea de Vest Timișoara, constată că fake news a devenit o armă într-un conflict asimetric între lumea democratică și partea nedemocratică a ei, iar închiderea unor canale dedicate dezinformării „este o măsură de reactivitate față de niște reale pericole sociale”.
Profesorul analizează scopul difuzării de știri false:„slăbirea încrederii în democrație, slăbirea încrederii în UE și slăbirea încrederii în NATO. Apariția COVID – 19 a fost un prilej, pentru a lansa diverse dezinformări fie cu privire la o conspirație mondială ce are interese obscure, fie că, în fapt, pandemia este o invenție. Aparent divergente, cele două intoxicări au aceeași eficiență în plan social: prima accentuează antiamericanismul și antieuropenismul, iar a doua zdruncină încrederea în puterea statală și produce anomie”.
ActiveWatch a exprimat încă din 16 martie, când încă nu fusese închis niciun site de știri, primul fiind suspendat în 18 martie, un punct de vedere despre prevederile art. 54 și 56 din Decretul prezidențial 195/2020: „Deși înțelegem și susținem necesitatea unei comunicări publice responsabile, considerăm că metodele prin care se asigură informarea corectă a populației sunt transparența instituțională, comunicarea de către autorități a deciziilor și a informațiilor prin intermediul experților”. Menționăm că au fost dublate, conform decretului, termenele legale pentru soluționarea solicitărilor pe Legea 544/2000 a accesului la informațiile de interes public, precum și pentru soluționarea petițiilor.
Ce se poate face împotriva fenomenului fake news
Educație, răspunde majoritatea.
„E necesară implicarea ziariștilor în educație … și o politică publică la nivelul statului, amplificată și susținută de ONG-uri specializate ca EOS sau CJI”(Cristina Guseth).
Raluca Radu arată că e importantă creșterea nivelului de alfabetizare media a publicului, însă, fiindcă educația „nu este un instrument magic”, acesta trebuie corelată cu aplicarea legii: „Indiferent cât suntem de învățați și de deștepți, toți avem punctele noastre vulnerabile, temerile și fricile noastre. În plus, cei cu un nivel de instrucție slabă, cei săraci, cei neputincioși sunt pradă ușoară, iar educația țintită pe o anumită chestiune sau discuțiile mai largi, despre știri false, manipulare sau jurnalism prost făcut, nu îi ating pe toți. Aplicarea legii este o modalitate prin care ajung să fie protejați și cei vulnerabili”.
ActiveWatch crede în puterea justiției: „există deja suficiente legi în vigoare care ar putea fi aplicate pentru a contracara diseminarea de informații false, fără încălcarea drepturilor constituționale la libertatea de exprimare și acces la informațiile de interes public”.
Motoarele de depistare a știrilor false, operațiunile de debunking și-au dovedit limitele, de aceea „singura soluție câștigătoare pe termen lung este o combinație între definirea clară și îngustă a domeniilor pe care le considerăm dăunătoare societății (discursul urii, de exemplu), o legiferare cu respect pentru echilibrul între drepturi, o justiție bine pregătită pentru a judeca echitabil și a identifica “clear and present danger”, o colaborare a marilor jucători pe piața de informație, pentru a identifica acele soluții tehnologice care pot fi rezonabile și utile și, mai ales, investiții masive în educație media și în cercetare pe tema aceasta (Ioana Avădani).
O soluție ar fi sancțiunea morală pe care asociațiile jurnaliștilor profesioniști o pot aplica public „unora dintre ziariștii fără coloană vertebrală” (Oana Enăchescu).
Există și perspective mai puțin optimiste: „Sunt sceptic că se poate face ceva pe termen scurt. Metabolismul receptării știrilor ține, tot mai mult, de ceea ce se cheamă <post-adevăr>. Este, de asemenea tot mai evident că știrile nu mai răspund nevoii de informare, cât nevoii de confirmare. Fie a convingerilor, fie a adversităților” (Marcel Tolcea).
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
