Din 2007 încoace, anul în care Sibiul a deținut statutul de Capitală Culturală Europeană, cultura a fost principalul motor al dezvoltării turistice a orașului, efort răsplătit cu titlul de Best European Destination.
În ultimii 5 ani, Sibiul a fost gazdă pentru peste 800 de proiecte finanțate prin cele trei agende, culturală, sportivă și comunitară, care au însumat peste 1500 de evenimente. Planurile de dezvoltare în paralel a culturii și turismului includ investiții serioase în infrastructura culturală și de eveniment, alături de o finanțare corespunzătoare a instituțiilor din subordinea administrației locale, Teatrul Național „Radu Stanca”, Teatrul Gong și Teatrul de Balet. „Primăria, singură, nu poate genera dezvoltare. Trebuie să avem mereu comunitatea alături”, spune Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
- Din 2007, Sibiul a adoptat cultura ca domeniu strategic, dezvoltându-l și investind continuu. Deja cultura este parte din caracterul orașului. În opinia dumneavoastră, cum a ajuns Sibiul în acest punct?
Consider că fiecare oraș și fiecare comunitate trebuie să își găsească drumul, ținând cont de istorie, de caracterul orașului, de specificul comunității. Nu se pot importa atât de simplu idei și practici, ci trebuie mereu să fie adaptate, să se potrivească. Respectul pentru cultură și efervescența intelectuală fac parte din istoria orașului nostru și din acest motiv promovarea culturii ca motor de dezvoltare a comunității s-a potrivit perfect Sibiului. În plus, Sibiul are o comunitate multietnică și pluriconfesională ceea ce face ca viața noastră culturală să fie diversă și foarte bogată.
Anul 2007, anul când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană de succes, a fost semnalul că am plecat pe calea cea bună, dar a fost doar un punct de plecare. De atunci și până în prezent, s-a investit în infrastructura pentru cultură și turism, s-a investit în instituțiile culturale pentru a încuraja performanța și s-a investit în evenimentele culturale organizate de operatori privați, dar și în promovarea destinației de turism cultural Sibiu. Investițiilor din bani publici li se adaugă sprijinul financiar pe care mediul de afaceri l-a oferit cu generozitate și responsabilitate organizatorilor de evenimente.
La toate acestea se mai adaugă un element important și distinctiv pentru Sibiu: centrul istoric, reabilitat și întreținut de Primărie, a devenit o scenă uriașă în aer liber pentru viața culturală. Mereu m-a uimit cât de versatile sunt spațiile acestea, care se transformă vizibil și se adaptează la specificul evenimentelor. De la târguri și festivaluri, până la concerte, prezentări de modă și evenimente sportive, piețele și străzile din centru au oferit pânza potrivită pentru evenimente unice.
Mai e un aspect care a contribuit la Sibiul cultural de astăzi: răspunsul comunității la aceste inițiative. Sibienii au înțeles direcția pe care a apucat-o orașul și au participat activ la aceste evenimente, încurajând prin participarea în număr mare dezvoltarea de noi și noi proiecte. Fără răspunsul pozitiv al comunității nu știu dacă am fi astăzi în acest punct.
Un alt element specific Sibiului este o legătură strânsă între dezvoltarea culturală și cea turistică. Primăria a avut grijă de patrimoniul arhitectural al orașului vechi, iar cadrul natural din împrejurimi este absolut minunat. La acestea s-a adăugat o ofertă foarte consistentă de evenimente și obiective de interes turistic. Am știut să punem în valoare aceste elemente pentru dezvoltarea turismului. În acest domeniu s-a trecut în ultimii ani foarte mult pe turismul de experiență, adică trebuie să oferi turistului experiența particulară și specifică a destinației tale pentru a-l atrage. Iar Sibiul are cu ce.
- Care sunt principalele proiecte în domeniul culturii și turismului pe care le-ați realizat în mandatul dumneavoastră?
Infrastructura specifică a trebuit să țină pasul cu dezvoltarea vieții culturale și deci ne-am concentrat în egală măsură în ambele direcții. În primul rând am menținut finanțarea pentru cultură – cam 12% din bugetul local am alocat în fiecare an pentru acest domeniu. Am crescut finanțarea pentru evenimentele incluse în cele trei agende și chiar am crescut gradual sumele, pe măsură ce proiectele depuse s-au diversificat și s-au înmulțit. Din 2015 până în prezent Agendele au inclus peste 800 de proiecte cu aproape 1500 de evenimente, beneficiarii principali fiind în primul rând sibienii, dar și turiștii care ne vizitează orașul. Pentru ca tot publicul doritor să aibă acces la aceste evenimente, am menținut gratuitatea manifestărilor cofinanțate de Primărie, care se desfășoară în spațiile publice centrale. Un alt pas pe care am ținut foarte mult să îl facem cu ajutorul operatorilor a fost extinderea evenimentelor culturale către cartiere. Bineînțeles că centrul istoric este o locație foarte bună, dar era necesară și animarea cartierelor, aducând astfel și mai aproape de cetățean actul cultural. M-am bucurat că sibienii au apreciat acest lucru.
Am continuat să sprijinim și instituțiile noastre culturale – Teatrul Național „Radu Stanca”, Teatrul Gong și Casa de Cultură cu Teatrul de Balet – în ultimii 5 ani sumele alocate au fost de aproximativ 39 de milioane de Euro. Pe lângă bugetul necesar funcționării, am alocat fonduri și pentru investiții. Primăria asigură finanțarea cheltuielilor legate de Fabrica de Cultură, gestionată de Teatrul Radu Stanca, iar pentru Casa de Cultură și Teatrul de Balet am construit un sediu nou, mai mare, în Parcul Tineretului.
La același capitol al infrastructurii, am investit în reabilitarea turnurilor istorice de pe strada Cetății și a celui din Dealul Gușteriței și le-am introdus anul acesta în circuitul turistic. Ambele obiective oferă oportunități și pentru expoziții sau mici momente artistice. Am reabilitat și imobilul istoric din Piața Mică nr. 22 care, pe lângă că este o Casă a Căsătoriilor așa cum merită sibienii, este și o atracție turistică, dar și un loc unde se pot desfășura evenimente care se pretează. Ne-am îndreptat atenția și spre obiectivele de agrement care atrag turiștii și de aceea am investit sume importante în modernizarea spațiilor din Zoo Sibiu, dar și a sistemului de informare a vizitatorilor. Am constat cu surprindere și plăcere că inclusiv noul skatepark aduce vizitatori din alte orașe, pentru că la ora actuală e cel mai mare și cel mai modern din țară.
Anul trecut am mai creat o scenă outdoor pentru actul cultural: am eliberat de mașini Piața Huet și am redat-o comunității. Pe lângă evenimentele care pot avea loc aici, piața a crescut și ca valoare turistică. Terasele amplasate aici au aerul acela specific Sibiului, iar clădirile istorice din zonă se văd acum, nemaifiind ascunse de mașinile parcate. Anul acesta am făcut la fel cu o parte din Piața Mică.
Și partea de promovare a importantă. Am participat la târgurile de turism din țară și din străinătate prezentând oferta culturală și turistică a Sibiului. De asemenea, promovarea am făcut-o și online pe social media, prin Sibiu City App și prin site-urile noastre dedicate. Un ajutor în plus a rezultat din statutul de European Best Destination pe care Sibiul îl poartă anul acesta. Inițiatorii au publicat articole în reviste și pe canale de specialitate, ceea ce a dus la o creștere a vizibilității Sibiului. Vizibilitatea destinației Sibiu a fost adusă și de desfășurarea Summitului european în orașul nostru, jurnaliștii prezenți fiind interesați și de locația de desfășurare, iar noi le-am pus la dispoziție informații text, video și foto, sub forma unui site de suport media, pentru a ne promova.
- Anul acesta a fost unul atipic și pentru cultură și turism. Totuși au fost evenimente.
Pandemia a afectat toate domeniile, mai ales turismul și viața culturală, în contextul măsurilor de protecție a populației, prin care au fost interzise sau limitate evenimentele cu public. După ce a început relaxarea restricțiilor, noi am luat imediat măsuri pentru ca evenimentele să se poată totuși desfășura. Am aprobat ca evenimentele incluse pentru finanțare la începutul anului pe cele trei Agende să poată fi redepuse, regândite în contextul măsurilor de protecție. Și a funcționat. Cu creativitate, cu mare atenție, am reușit să găzduim peste 70 de evenimente culturale, sportive și comunitare. Nu va fi un an de creștere, dar măcar asigurăm continuitatea.
Din fericire și turiștii au început să revină, atrași probabil și de aceste evenimente. Sigur, am mizat și mizăm anul acesta mai mult pe turiștii români și mai puțin pe cei din alte țări pentru că încă există restricții de călătorie care îi descurajează în planurile pentru vacanțe. Pentru a-i sprijini pe operatorii din HoReCa am instituit și o serie de măsuri fiscale – scutiri de taxe sau reducerea acestora.
Am folosit timpul acesta și pentru a crea noi instrumente utile turiștilor. În următoarele zile vom lansa un audio guide în 3 limbi pe Sibiu City App, un ghid virtual care îi va ajuta pe vizitatori să descopere obiectivele orașului. De asemenea, pe sibiu.ro vom lansa în următoarea perioadă o hartă interactivă, optimizată pentru mobil, conținând locația obiectivelor de interes turistic.
- Care este strategia pe care o propuneți pentru următorii ani? Mai există loc să creștem în aceste domenii?
Cu siguranță. Putem genera o creștere a calității evenimentelor culturale și sportive, putem crește în continuare diversitatea acestora. Împreună, avem puterea să generăm dezvoltarea industriilor creative în Sibiu. Sunt convinsă că vom reuși după ce cunoaștem așteptările sibienilor prin studii de piață profesioniste, dar și prin dezbateri organizate cu operatorii care ne vor oferi idei aplicabile în realitatea locală, pentru continuarea dezvoltării vieții culturale.
Pe de altă parte, pentru următorii ani propun continuarea investițiilor în infrastructura pentru cultură și turism. Lacul lui Binder va fi un obiectiv de agrement care nu va fi utilizat numai de sibieni, ci va atrage și turiști. Lucrările se vor încheia anul viitor. Centrul pentru sport și agrement din lunca Cibinului va conține, de asemenea, bazine de înot iar în câteva zile se vor încheia și lucrările de reabilitare la clădirea Băii Populare, care a devenit un spațiu de relaxare și agrement foarte plăcut și foarte bine pus la punct.
Am demarat și proiectul de amenajare a dealurilor Gușteriței unde sibienii și turiștii vor găsi trasee pentru biciclete și pentru drumeții, un roller coaster de tip montan, o terasă panoramică, un parc de joacă tematic și o pistă de schi sintetică pentru începători care va putea fi utilizată pe tot parcursul anului. Proiectul pe care l-am propus pentru Pădurea Dumbrava va conține pe lângă amenajări pentru agrement și o zonă dedicată evenimentelor culturale, astfel extindem aria de desfășurare a acestora și, de ce nu, și orarul, deoarece în acea zonă chiar nu deranjează pe nimeni muzica.
Și din punctul de vedere al mobilității în oraș, vom fi pregătiți pentru turiști. Pe de o parte linia verde de transport public în zona centrală, cu microbuze electrice, pe de altă parte cele 40 de centre de închirieri de biciclete împreună cu pistele de pe malul Cibinului vor oferi tuturor mijloace de transport alternative.
Fără îndoială, unul dintre cele mai ample proiecte va fi construcția centrului de conferințe și spectacole. Am demarat studiul de prefezabilitate și se realizează în această perioadă studii de piață și analize pentru a determina primele coordonate ale clădirii care va găzdui spectacole, expoziții și congrese.
Ca direcție nouă de dezvoltare, încă insuficient pusă în valoare, propun cultura gastronomică. În egală măsură mi-aș dori ca Sibiul să devină un centru apreciat pentru congrese și conferințe naționale și internaționale pentru că avem toate atuurile pentru aceasta.
- Dezvoltarea domeniului cultural nu depinde doar de Primărie, ci și de operatorii care realizează proiecte. Ce așteptări aveți de la aceștia?
Primăria singură nu poate genera dezvoltare. Trebuie să avem mereu comunitatea alături. M-aș bucura să văd în continuare la operatorii culturali creativitate și profesionalism în evenimentele pe care le organizează. În definitiv, munca lor reprezintă orașul Sibiu.
- Primarul Astrid Fodor are un evenimente sau evenimente preferate?
Nu aș putea nominaliza unul singur. Calendarul de evenimente e atât de divers și de interesant încât nu aș putea alege. Cred că asta îmi place cel mai mult. Faptul că într-un weekend putem merge la concert de muzica rock, house sau pop în aer liber, în altul la un festival de film, următorul avem concerte de muzică populară, iar următorul avem un târg al olarilor sau un festival de muzică clasică, un eveniment de fashion sau altul gastronomic. Acesta este farmecul și parte din vitalitatea Sibiului.
