Ziua internaţională a limbii materne este marcată anual, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume, notează AGERPRES.
Proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, a fost celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2000.
Data aleasă aminteşte de evenimentele ce au avut loc la 21 februarie 1952, când mai mulţi studenţi care demonstrau în Dhaka pentru recunoaşterea limbii lor materne ”bangla”, drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi de forţele de poliţie, potrivit www.un.org.
Cu prilejul proclamării acestei zile, statele membre ale ONU s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. Ulterior, Adunarea Generală a ONU, print rezoluţia din 16 mai 2007, a invitat statele membre „să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. De asemenea, a proclamat anul 2008 ca ”Anul Internaţional al limbilor”, pentru a promova unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională, prin multilingvism şi multiculturalism.
Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial şi o componentă esenţială în procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea acesteia precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi. Ea se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată şi exersată în şcoală. Se estimează că, în cazul în care nu se acţionează în acest sens, jumătate din cele circa 6.000 de limbi vorbite în prezent ar putea dispărea până la sfârşitul acestui secol, potrivit potrivit www.un.org.
Ziua internaţională a limbii materne susţine Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 4.6 privind educaţia din Agenda 2030, subliniind importanţa limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de şcoală. Acest fapt facilitează accesul la educaţie şi promovează, în acelaşi timp, echitatea, pentru grupurile de populaţie care vorbesc limbi minoritare şi autohtone, în special a fetelor şi femeilor, şi totodată, îmbunătăţeşte calitatea educaţiei şi procesul de învăţare prin înţelegere şi creativitate, şi nu prin memorare.
Astfel, în statele membre ONU, Ziua internaţională a limbii materne este marcată prin organizarea unor manifestări culturale, seminarii, conferinţe, concursuri pe teme culturale, lingvistice şi educative, de către autorităţile guvernamentale, universităţi, institute de cercetare, culturale şi asociaţii culturale şi de tineret. Toate acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume şi la inspirarea, totodată, a solidarităţii bazate pe înţelegere, toleranţă şi dialog.
Tema din 2022 a Zilei internaţionale a limbii materne este „Folosirea tehnologiei pentru învăţarea multilingvă: provocări şi oportunităţi”, prin care se doreşte evidenţierea rolului potenţial al tehnologiei în promovarea educaţiei multilingve şi spijinirea unei predări şi învăţări de calitate pentru toţi. Tehnologia are potenţialul de a aborda unele dintre cele mai mari provocări existente în prezent în educaţie. Poate accelera eforturile pentru asigurarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii echitabile şi incluzive pentru toţi. De asemenea, educaţia multilingvă, bazată pe limba maternă, este o componentă cheie a incluziunii în educaţie, arată www.un.org.
