61% din formulele de lapte praf au ca prim ingredient laptele, iar 71% sugari sunt hrăniți artificial, arată un studiu despre laptele praf de început pentru sugari, citat de Agerpres.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a achiziționat, la sfârșitul lunii mai, unele dintre cele mai folosite tipuri de lapte praf de început, produs destinat hrănirii sugarilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni, pentru a analiza compoziția acestora pe baza informațiilor înscrise pe etichetă.
Studiul a fost realizat de către o echipă coordonată de dr. ing. biochimist Mădălina Ilis și dr. ing. biochimist Mihai Rissdorfer, experți produse alimentare la APC România. Cercetarea și-a propus:
1) analiza etichetei din punctul de vedere al primelor 5 ingrediente din fiecare formulă de lapte praf; Ingredientele produselor alimentare trebuie indicate în ordine descrescătoare a cantității. Doar 61% dintre produsele analizate au ca prim ingredient laptele. 32% au ca prim ingredient zerul demineralizat iar 7% au ca prim ingredient proteine din zer.
2) analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului energetic și de nutrienți necesar organismului unui sugar pe parcursul unei zile din a 4-a săptămână de viață; Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru bebeluși un aport energetic zilnic de 554 kcal pentru băieți și 515 kcal pentru fete. Majoritatea producătorilor nu țin cont de aceste recomandări.
3) analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului de sare preluat din laptele praf preparat administrat pe parcursul unei zile din a 4-a săptămână de viață; Cantitatea de sare asimilată zilnic de un sugar hrănit artificial variază între 276 și 875 mg. Verificați continutul de sare, acesta nu trebuie să depășească 16 mg /100 ml lapte.
4) identificarea altor substanțe de sinteză în formulele de lapte praf și care nu există în laptele matern; În laptele praf putem întâlni și multe alte substanțe mai mult sau mai puțin dăunătoare: maltodextrină, taurină, uleiuri vegetale, amidon, sirop de glucoză, fosfat de potasiu, clorură de calciu, carbonat de calciu, probiotice, galacto-ologozaharide, minerale, vitamine. Verificați cu atenție toate ingredientele de pe etichetă.
5) evaluarea costurilor lunare generate de hrănirea bebelușului cu lapte praf și a accesibilității din acest punct de vedere; Prețurile pentru hrănirea artificială a unui bebeluș variază între 113,83 lei și 340,65 lei lunar.
6) analiza modului în care sunt luate în seamă recomandările Codului International de Marketing al Substituenților de Lapte Matern; Mențiunile obligatorii tipLaptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, pentru formulele de lapte praf sunt trecute în general cu litere mici și nevizibile.
7) identificarea unor posibile mesaje înșelătoare pentru consumatori. Anumiți producători folosesc caractere și grafică înșelătoare care duc la impresia greșită că aceste produse ar fi produse ecologice.
Rezultatele studiului pot fi vizualizate aici
‘Laptele matern nu poate fi înlocuit cu laptele praf decât în situații deosebite care au legătură cu anumite afecțiuni medicale ce nu permit alăptarea sugarului. Rata alăptării în România se situează la nivelul cel mai scăzut înregistrat în ultimii 25 de ani. În anul 2014, 71% dintre mamele tinere își hrăneau sugarii cu lapte praf. Acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, având în vedere dezavantajele dovedite științific privind folosirea laptelui praf pentru hrănirea bebelușilor, iar mamele ar trebui încurajate și susținute prin programe specifice derulate pe termen lung de către Ministerul Sănătății Publice’ a declarat conf.univ. dr. Costel Stanciu — președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.
În concluzie, comunicatul menționează că laptele praf nu poate echivala niciodată cu laptele matern, putând fi cel mult o soluție substituentă de compromis. Laptele de mamă conține factori imunologici și factori de creștere care nu pot fi imitați. Colostrul reprezintă prima vaccinare.
Medicii pediatri atrag atenția asupra pericolelor alimentației cu lapte praf:
—risc crescut de constipație;
—risc crescut de boli cronice: diabet, obezitate și cancere infantile;
—risc crescut de alergii (astm, eczeme) și intoleranță (erupții, diaree);
—risc crescut de infecții respiratorii și alte tipuri de infecții;
—risc crescut de carență de vitamina A;
—risc crescut de dezvoltare intelectuală mai redusă.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România dorește să încurajeze prin această cale hrănirea prin alăptare naturală, trăgând și un semnal de alarmă cu privire la rata scăzută a alăptării exclusive, care în prezent este de 29% în primul an de viață (conform unui studiu realizat de UNICEF România în 2014).
